Ciuma neagra a modificat genomul uman

Ciuma neagra a ajuns in Europa in 1347, prin Genova, apoi Marsilia, omorand o treime din populatia Europei in cinci ani
 

Analizand ADN-ul romilor care au migrat in Romania in urma cu peste o mie de ani, cercetatorii au gasit o explicatie a faptului ca europenii au supravietuit bacteriei care provoaca ciuma neagral, scrie Le Figaro. Potrivit specialistilor, ciuma neagra a modificat genomul uman, favorizand indivizii purtatori ai unei anumite secvente genetice.

O echipa internationala de cercetatori a realizat un studiu pe acest subiect, publicat in revista de specialitate Proceedings of the National Academy of Science (PNAS).

"Moartea neagra", cum a fost numita, a terorizat populatia, care vedea in aceasta boala mana diavolului, a evreilor sau a leprosilor. Boala era insa cauzata de o bacterie, Yersinia pestis, iar de ea scapau numai indivizii cu o rezistenta crescuta.

"Bolile infectioase, precum ciuma si holera, au modelat genomul nostru de-a lungul secolelor, favorizand anumiti indivizi", a explicat Norbert Gualde, imunolog la Universitatea Bordeaux-II.

"Aceasta selectie naturala ramane dificil de caracterizat, din cauza unei varietati mari de agenti patogeni, de combinatii genetice si de perioada", a adaugat prof. Gualde.

O echipa internationala de cercetatori a gasit o metoda de a retrasa impactul ciumei negre asupra ADN-ului europenilor, luand drept model romii instalati in Romania. Acestia au parasit nordul Indiei in secolul al XI-lea si s-au amestecat foarte putin cu populatia care traia in Romania. Drept urmare, romii si europenii din Romania posedau caracteristici genetice distincte in perioada in care au fost expusi pandemiei.

Interesati de felul in care au evoluat ulterior genomurile celor doua grupe de populatie, specialistii au analizat ADN-urile a trei populatii actuale: romanii de origine europeana, romanii de origine indiana si un grup de 500 de indivizi din nordul Indiei, scrie Le Figaro.

Cercetatorii au descoperit ca, la mii de ani dupa ce s-au separat, cele doua grupuri de romi impart acelasi patrimoniu genetic. Exceptie fac circa 20 de gene, care nu exista decat la romii si europenii din Romania.

Localizate pe cromozomul 4, trei dintre aceste gene sunt deosebit de interesante, pentru ca produc receptori membranari, numiti TLR, care se fixeaza pe bacteriile patogene si declanseaza o reactie imunitara. Testand reactivitatea receptorilor pe Yersinia pestis, cercetatorii au constatat ca secventa identificata de ei era cea mai eficienta.

Favorizand supravietuirea indivizilor purtatori ai acestei secvente genetice, ciuma neagra a exercitat astfel o presiune puternica de selectie asupra genomului europenilor in toate regiunile atinse de pandemie.

Ipoteza este sustinuta de faptul ca populatiile indiene, chineze si africane - care nu au fost niciodata expuse unei pandemii de ciuma atat de virulente - nu sunt purtatoare ale acestei secvente genetice.

Pentru a confirma aceasta teorie, "va trebui sa ne asiguram ca aceste observatii nu au fost cauzate nici de amestecarea romilor cu europenii, nici de alte maladii infectioase", a aratat Lluis Quintana-Murci, genetician de la Centre national de la recherche scientifique si de la Institutul Pasteur din Franta.

"Abordarea este originala si foarte indrazneata. Ea se inscrie pe o directie de cercetare care va permite, poate, intr-o zi, vindecarea grupurilor de indivizi in functie de genomurile lor", a adaugat  Lluis Quintana-Murci.

Vote it up
149
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza