Cine ti-a furat somnul de noapte buna?

Apneea de somn ar putea fi vinovatul
 

Cand Ion CIrciumaru, din Slatina, a auzit la televizor vorbindu-se despre apneea de somn, s-a decis sa ia imediat legatura cu medicul respectiv. Mama, sotia si fiicele lui erau ingrijorate de modul in care el dormea. „Respiram greu, uneori respiratia mi se oprea si sforaiam de trepidau geamurile“, spune barbatul, care are acum 75 de ani si locuieste in Bucuresti.

Primele semne ale bolii le-a avut pe la 30 de ani. Apoi, lucrurile au devenit din ce in ce mai grave: „Cand eram profesor, trebuia sa ma plimb incontinuu prin clasa, ca altfel adormeam la catedra. Adormeam pe autostrada, cand conduceam. Daca stateam la coada la magazin, sforaiam in picioare. Eram obosit in permanenta“, spune Circiumaru.

Exact asa se petrec lucrurile cand ai apnee de somn“, spune prof. dr. Florin Mihaltan, presedintele Societatii Romane de Pneumologie, cel care s-a si ocupat de Ion Circiumaru. „Un astfel de pacient are doar in momentele de agravare maxima a bolii anumite semne evidente, precum sufocare si trezire din somn, sau faptul ca doarme pe el in orice situatie, cade din pat sau chiar de pe scaun, deoarece atipeste stand jos. 

In formele usoare sau moderate ale bolii, simte ca sforaie, se trezeste obosit, are mictiuni frecvente in timpul noptii, probleme de libidou, se foieste mult in pat, transpira abundent, are dureri de cap dimineata si e somnolent in timpul zilei“.

La oamenii cu SASO (Sindromul de Apnee in Somn Obstructiv), caile respiratorii superioare, de obicei de la nivelul faringelui si al nasului, se ingusteaza si obstructioneaza sau opresc complet fluxul de aer in timpul somnului. Lipsa aerului duce intr-o prima faza la sforait, apoi la sufocare. Automat, oamenii cu apnee de somn se trezesc brusc, pentru a restabili fluxul respirator normal.

„In cazurile severe, se depasesc 30 de pauze intr-o ora de somn, ajungand chiar si pana la 80-100“, mai spune profesorul Mihaltan.

„Pacientul nu este constient de trezirile frecvente din timpul noptii. In mod normal, dureaza intre trei si cinci secunde, iar a doua zi de dimineata bolnavul isi aduce aminte doar ca somnul nu a fost odihnitor“, spune doctorul Javier Puertas, directorul Centrului de Somnologie de la Spitalul Universitar La Ribera, din Valencia. 

Nu orice forma de sforait este simptom al apneei de somn, dar sforaitul foarte zgomotos, cauzat de caile respiratorii obstructionate, poate fi un semn de boala.

Netratata, apneea de somn duce la dereglarea nivelului de glucoza din sange, ce poate cauza diabet, si la probleme cardiovasculare, cum ar fi riscul crescut de hipertensiune arteriala. Apoi ar mai fi un alt pericol fatal al apneei de somn netratata: accidentele rutiere cauzate de soferii care adorm la volan. Nu se stie exact cate accidente sunt produse de bolnavii de ASO, dar expertii europeni in somnologie estimeaza un procentaj de 20%. Numarul se bazeaza pe un studiu de anul trecut, condus de Centrul European de Cercetare in Somnologie, care a descoperit ca unul din cinci europeni a recunoscut ca a adormit la volan in ultimii doi ani. Dintre acestia, 7% au facut un accident de masina in urma somnolentei diurne.

Pentru a reduce accidentele la volan, un grup din cadrul Comisiei Europene pentru SASO si Circulatie Rutiera, a recomandat Uniunii Europene sa ceara soferilor care sufera de aceasta afectiune sa se trateze, pentru a nu risca confiscarea permisului de conducere. Care e vestea buna? „S-a demonstrat ca un tratament eficient impotriva apneei de somn inlatura riscul crescut de accidente la volan“, spune presedintele grupului, doctorul Walter McNicholas, directorul Unitatii de Afectiuni Pulmonare si Somnologice a Spitalului Saint Vincet, din Dublin.

Acum 10 sau 20 de ani notiunea apnee de somn nu era asa de cunoscuta ca acum. Cu doua decade in urma, in jur de 4% dintre barbati si 2% dintre femei sufereau de  apnee de somn. Doctorul Walter McNicholas marturiseste ca numarul persoanelor afectate este in continua crestere. In mare parte din cauza ca tot mai multe per-soane prezinta factorii de risc, cum ar fi diabetul, care favorizeaza aparitia apneei de somn. Factorii genetici pot de asemenea sa creasca riscul dezvoltarii acestei afectiuni. „Procentajul persoanelor cu apnee de somn se invarte astazi, in functie de regiuni, intre 5 si 10 la suta“, spune dr. McNicholas. Ceea ce inseamna ca undeva intre 35 si 70 de milioane de europeni sufera de aceasta afectiune“.

Prof. dr. Florin Mihaltan spune ca la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta“, din Bucuresti, sunt investigati pentru apnee circa 1.000 de pacienti pe an, din care cam 500-600 au aceasta boala, deci, in jur de 60% dintre ei. „Media in randul populatiei este de 6% la barbati, 4% la femei si 0,5-1% la copii“, precizeaza specialistul.

Cresterea cazurilor de apnee de somn ridica, insa, si probleme de logistica. „Este tot mai greu sa diagnosticam toate persoanele cu SASO, pentru ca trebuie sa le monitorizam frecventa respiratiei in timpul somnului, iar aparatura necesara pentru acest procedeu este costisitoare“, observa dr. McNichols. Prin urmare, o mare parte din studiile de astazi se concentreaza sa gaseasca modalitati cat mai permisive si eficiente de depistare a apneei de somn, acasa si in laboratoarele de somnologie. Doua solutii promitatoare sunt dispozitivele care pot fi puse pe noptiera si care pot detecta comportamentul organismului in timpul somnului si monitoarele portabile care pot fi utilizate acasa pentru inregistrarea respiratiei.

Astazi, majoritatea pacientilor inca trebuie sa petreaca o noapte in laboratoarele de somnologie, pentru a fi diagnosticati. Multe persoane nu par totusi prea deranjate de mediul strain in care trebuie sa se odihneasca. In orice caz, nu se simt atat de stinghere pe cat se asteptau. „N-am avut probleme sa dorm la spital. Trebuia sa o fac, ca sa observe medicul ce aparat mi se potriveste cel mai bine“, povesteste Ion Circiumaru.

Tratamentul, in schimb, e o cu totul alta poveste. Terapia cea mai cunoscuta si, in acelasi timp, cea mai eficienta si mai des folosita este terapia CPAP, cu un aparat care furnizeaza o presiune pozitiva continua in caile aeriene. Sistemul este prevazut cu o mica pompa de aer, un tub si o masca ce se fixeaza pe nas (sau pe nas si gura) in timpul somnului si care directioneaza aerul in caile respiratorii superioare.

Gandul de a dormi cu o masca pe fata tot restul vietii cu siguranta nu atrage pe nimeni, recunoaste doctorul Puertas. „Le spun pacientilor mei ca CPAP este ca si cum ai purta ochelari“. Cand te trezesti, primul lucru pe care il faci este sa iti pui ochelarii. „Pe acelasi sistem, atunci cand mergi la culcare, iti pui masca CPAP“, adauga el.

Dar, dupa o vreme, unii pacienti chiar dezvolta o forma de atasament pentru dispozitivul lor. „Cand se baga in pat, au povestit ca obisnuiesc sa se cuibareasca avand cu ei masca de la aparatul CPAP“, spune doctorul McNicholas. El e de parere ca este o reactie subconstienta a organismului care, in sfarsit, se poate relaxa intr-un somn odihnitor, dupa luni sau ani de oboseala cronica netratata.

Totusi, e nevoie de timp pentru a te obisnui cu un aparat CPAP. Cand Ion Circiumaru a inceput tratamentul, i-a fost mai greu. La un moment dat, a primit unul mai mic. Dar, de cand l-a primit, nu a mai dormit fara el, nici macar atunci cand tragea un pui de somn la pranz. „De nevasta ma mai despart, dar de aparat niciodata“, spune el cu umor.

Cat despre partenerii de viata, chiar si cei care la inceput pot fi usor suspiciosi, se obisnuiesc cu gandul ca CPAP are un rol extrem de important: ii scapa de grija constanta ca partenerul lor poate oricand sa nu mai respire in timp ce doarme.

Dupa ce a inceput terapia, Ion Circiumaru a dus o viata normala. „Am plecat la un moment dat la un drum de 1.600 de kilometri si nu m-am simtit deloc obosit. Altadata adormeam la volan si ma trezea sotia cand isi dadea seama. Am convingerea ferma ca acest aparat nu doar mi-a prelungit viata, ci mi-a si salvat-o“, marturiseste el. Barbatul a fost la diverse conferinte, ca sa vorbeasca despre utilitatea acestui aparat si i-a trimis pe alti oameni cu probleme sa se trateze.

Afla mai multe

In Romania, diagnosticarea se poate realiza in Bucuresti, la Institutul de Pneumologie “Marius Nasta”. Exista insa si alte zeci de laboratoare in cadrul spitalelor din tara. Locatiile lor pot fi gasite aici: www.sforaitul.ro.

Sursa: E.R. King si Ada Bucur, Reader’s Digest

Vote it up
230
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza