In cine avem incredere

Ce credem noi, europenii, unii despre altii, si de ce. Pregatiti-va pentru cateva surprize!
 

De 14 ani incoace, Reader’s Digest le cere anual consumatorilor din intreaga lume sa numeasca marcile comerciale in care au cea mai mare incredere. Anul acesta, le-am solicitat cititorilor nostri din Europa sa ne spuna si in cetatenii caror tari au cea mai mare incredere, dar si care sunt cei in care nu prea au incredere. Pentru ca, extrapoland, am putea considera ca si o natiune este un fel de brand. Asa cum toata lumea are o parere despre companii ca Porsche sau McDonalds, exista si anumite caracteristici, pozitive sau negative, pe care le asociem cu anumite popoare.

Asadar, in cine avem cea mai mare incredere si cine ne starneste cel mai acut sentiment de neincredere? Si ce spun opiniile noastre despre noi insine si despre sentimentele reciproce, complexe si, uneori, contradictorii, formate in decursul secolelor de conflicte si de coexistenta?

Sa incepem cu inceputul. Respondentii au fost intrebati daca au incredere in cetatenii din 20 de tari europene (inclusiv Rusia), dar si in China, India, Iran sau SUA.

Locuitorii a doua tari, Suedia si Elvetia, par a fi considerati de semenii lor europeni ca fiind cei mai demni de incredere. Iar pentru cineva care observa caracteristicile pe care le intruchipeaza aceste tari, nu este foarte greu de inteles de ce sunt de admirate.

Ambele natiuni au obtinut scoruri mari in diverse studii referitoare la tarile si orasele in care participantilor le-ar placea cel mai mult sa traiasca. Ambele tari au populatii relativ mici si mai putine probleme de integrare rasiala si religioasa decat alte societati mai mari, multiculturale.

Cele doua natiuni se numara printre cele mai bogate din lume. Elvetia are cea mai mare avutie pe cap de locuitor  si este catalogata in studiile internationale ca fiind una dintre tarile cel mai putin corupte si cu cea mai competitiva economie.

Suedia este considerata, la randul ei, a doua cea mai democrata tara din lume (dupa vecina ei, Norvegia), avand a patra cea mai competitiva economie si numarandu-se printre tarile cu cea mai echilibrata distributie a veniturilor.

Dar mai exista si un alt factor pe care aceste natiuni il au in comun: neutralitatea. Elvetia si Suedia nu au participat la niciunul dintre cele doua razboaie mondiale. Nu au apartinut nici blocului sovietic, nici nu au fost membre NATO in timpul Razboiului Rece.

Dupa cum explica suedezul Mikael Hjerm, profesor de sociologie la Universitatea din Umea, a carui specializare academica este studiul nationalismului si al identitatii europene, „popoarele expuse amenintarilor sunt mai putin dispuse sa aiba incredere in altii, pentru ca increderea scade in raport cu cel perceput ca fiind un agresor. De aceea, neutralitatea este, in acest caz, ceva pozitiv“.

Germania, pe de alta parte, s-a aflat in miezul celor mai importante conflicte din secolul XX si nu scapa nici acum de umbrele trecutului sau nazist. Cu toate acestea, calitatile cetatenilor ei sunt recunoscute in toata lumea. Nemtii sunt perceputi ca fiind oameni educati, disciplinati, muncitori si cinstiti.

Dar perceptiile noastre nu sunt atat de simple pe cat ar putea parea. Conform sondajului Atitudini Globale, realizat de institutul american Pew Research Centre, in anul 2013 germanii erau considerati cei mai de incredere locuitori din UE, asa cum a reiesit si din sondajul nostru. Dar tot ei sunt perceputi ca fiind cei mai aroganti si mai lipsiti de compasiune.

Deci, faptul ca noi consideram pe cineva ca fiind demn de incredere nu inseamna neaparat si ca nutrim simpatie pentru el. Iar increderea nu este intotdeauna un sentiment atat de rezonabil cum pare la prima vedere.

Unele dintre cele mai interesante rezultate ale sondajului nostru din acest an provin de la respondentii din Franta. Prima surpriza a fost atitudinea francezilor fata de vecinii lor din Marea Britanie.

Din sondajul nostru reiese ca majoritatea europenilor ii considera pe britanici demni de incredere. Dar francezii au o cu totul alta opinie. Doar 28% dintre ei au incredere in locuitorii Marii Britanii. Conform studiului efectuat de Pew, francezii au declarat si ca britanicii sunt oamenii cei mai lipsiti de compasiune din Europa. Cu toate acestea, raspunsurile din sondaje par sa fie contrazise de fapte.

De exemplu, desi francezii spun ca n-au incredere in britanici, ei  emigreaza in Marea Britanie, in special la Londra, intr-un numar foarte mare. Consulatul francez estimeaza ca cel putin 270.000 de barbati si femei din Franta traiesc acolo. Emigrantii francezi din Marea Britanie tind sa fie tineri calificati intr-un anumit domeniu, care par sa aiba mai multa incredere ca isi pot croi un drum in viata dincolo de Canalul Manecii.

La fel, afirmatia ca britanicilor le lipseste compasiunea pentru semeni nu este sustinuta de fapte. Conform World Giving Index (Registrul Mondial al Actelor Caritabile), mai bine de trei sferturi dintre britanici doneaza lunar bani in scopuri caritabile – un procent mai mare decat in oricare alta tara din Europa. Francezii, in schimb, sunt catalogati in acelasi document ca fiind natiunea cel mai putin caritabila din Europa.

Atitudinea francezilor spune mai multe despre ei insisi decat despre britanici, sugereaza Nadege Alezine, o jurnalista franceza care lucreaza la o pagina web pentru compatriotii ei din Londra. „Francezii ii percep, probabil, pe englezi ca fiind lipsiti de compasiune, pentru ca Marea Britanie se distanteaza de multe ori de Europa. Amenintarile lui David Cameron ca va parasi Uniunea Europeana ii nelinistesc pe francezi, care sunt obisnuiti sa fie rasfatati si protejati de guvernul lor.

Pe de alta parte, francezii, care nu au o parere prea buna despre britanici, au si un spirit autocritic extrem de dezvoltat: gradul de incredere in propria natiune este de numai 27%. „Nu sunt surprins de aceste rezultate“, spune Dominique Bouchet, profesor universitar francez rezident in Danemarca, expert in evolutii sociale si diversitate culturala. „A existat intotdeauna o traditie a spiritului autocritic, care este inradacinat in psihicul francez si foarte diferit de cel al altor popoare. In prezent, francezii nu au incredere in propriile sisteme si stiu ca acestea trebuie reformate. Oamenii din afara Frantei inca vad o tara eficienta, artistica si cosmopolita, dar in interior nemultumirile sunt mari“.

Dar francezii nu sunt singurii care au spirit autocritic. Noi, romanii, am ocupat primul loc in topul neincrederii - iar mai mult de jumatate dintre romani au fost, ei insisi, de parere ca nu suntem un popor demn de incredere.

Pe de alta parte, acele popoare care au fost desemnate cele mai de incredere – elvetienii, suedezii, germanii – au, ei insisi, multa incredere in altii. Toti au, de exemplu, mai multa incredere in francezi – aproape de doua ori mai multa – decat francezii insisi.

Acest tipar i se pare firesc profesorului Hjerm, din Suedia: „Intr-o tara unde gradul de incredere este ridicat, oamenii au avut experiente pozitive si nu vad niciun motiv pentru care sa nu aiba incredere in locuitorii altor tari. Dar intr-o tara cu nivel scazut de incredere in sine, unde oamenii nu le acorda credit nici macar celor care traiesc printre ei, nu ne putem astepta ca ei sa aiba incredere in straini.“

Schimbarea circumstantelor afecteaza sentimentele pe care le avem fata de noi insine, dar si fata de altii. Iar acest lucru se poate vedea in modul in care a evoluat clasamentul increderii in sondajul nostru, din anul 2008, cand am mai pus aceasta intrebare, pana in prezent. In aceasta perioada, patru tari au suferit un declin de peste 20% in evaluarea gradului de credibilitate: Portugalia (-21%), Romania (-29%), Spania (-30%) si Italia (-33%).

Este foarte putin probabil ca popoarele acestor tari sa se fi schimbat semnificativ, in sensul gradului real de credibilitate, in doar cativa ani. Iar 63% dintre portughezi inca au incredere in ei insisi – „foarte mult sau destul de mult“–, cu mult peste media inregistrata in sondajul nostru. Acest fapt sugereaza ca nu este vorba despre o societate in care oamenii se insala si se mint unii pe altii. Si, totusi, de ce s-a schimbat atat de semnificativ perceptia despre aceste natiuni?

Raspunsurile pot fi gasite in titlurile stirilor aparute in toata Europa pe parcursul ultimilor ani. Italia, Spania si Portugalia sunt trei tari asociate cu declinul economic si cu dependenta crescuta de sustinere financiara din partea Bancii Centrale Europene sau a altor organisme financiare europene. Totodata, 68% dintre respondentii nostri nu au incredere in greci, doar rusii si romanii fiind creditati de alte natiuni cu si mai putina incredere decat poporul elen.

„Economia este un bun indicator al increderii“, spune Tim Reeskens, cercetator comportamental din Olanda care studiaza coeziunea sociala in Europa. „Este logic ca Grecia se afla pe un loc atat de jos, tinand cont de climatul economic. Grecia a beneficiat de ajutor masiv din partea Uniunii Europene – si poate alte tari considera ca o parte din acei bani nu au fost folositi asa cum trebuie“.

Cu toate acestea, problemele economice nu inseamna totul. Slovenia, de exemplu, a fost serios afectata din punct de vedere economic in ultimii ani, dar, cu toate acestea, peste jumatate dintre locuitorii tarii au in continuare incredere unii in altii. In acest caz, ce alti factori intra oare in joc atunci cand increderea intr-o anumita natiune scade?

Pe langa problemele economice,  Spania si Italia au suferit din cauza unor scandaluri publice de coruptie politica. In cazul Italiei, a fost implicat premierul Silvio Berlusconi, iar in Spania scandalurile au atins chiar si membri ai familiei regale. Din nou, crede Tim Reeskens, aceste intamplari au influentat perceptia asupra credibilitatii. „Perceptia asupra coruptiei are rolul ei. Daca te uiti la indicii de coruptie si la clasamentele privind increderea la nivel global, vei vedea ca rezultatele sunt corelate cu perceptia lipsei coruptiei. Transparenta da nastere la incredere“, explica sociologul.

Aceste deviatii ale gradului de incredere pot avea loc foarte rapid. Intre anii 2008 si 2013, increderea in Rusia printre cititorii europeni ai Reader’s Digest a crescut de la un nivel minim de 11% la 16%. Dar este de asteptat ca evenimentele recente din Ucraina, petrecute dupa ce a fost efectuat sondajul, sa ii faca pe multi europeni mai tematori si chiar mai neincrezatori fata de rusi.

Romania este tara care a iesit cu imaginea cea mai „sifonata“ in urma acestui sondaj. Sau, mai bine spus, imaginea pe care o avem ne-a dus acolo, la coada clasamentului increderii.

„Avem ceea ce s-ar putea numi un top al increderii europenilor in diferite tari, iar Romania este una din ultimele intrate in UE, deci e oarecum normal sa se afle catre coada clasamentului. Mai ales ca tara noastra nu este si nu are cum fi tocmai o poveste de succes in presa straina“, spune Iulian Comanescu, consultant de imagine, care are propriul blog de comunicare si analize media comanescu.ro.

Sociologul Doru Petruti, director la IMAS Marketing si Sondaje, prima firma de cercetare de piata de la noi, este de parere ca „odata cu intrarea Romaniei in UE, vizibilitatea si importanta actiunilor sale s-a modificat considerabil. Au iesit in fata actiunile compatriotilor nostri, actiuni pentru care am rosit multi dintre noi. Imaginea de tara s-a facut, cred, mai mult pe aceste tipuri de evenimente nefericite. Romania nu a reusit sa produca ceva relevant pentru europeni“.

Nici alti specialisti nu sunt surprinsi de pozitionarea Romaniei atat de jos in acest top. Bogdan Voicu, sociolog la Institutul pentru Calitatea Vietii (ICCV), isi construieste explicatia pentru acest rezultat pornind de la sursele increderii: „Literatura existenta ne spune ca indivizii de incredere sunt, de regula, cei care au ei insisi incredere in oameni.

Iar romanii sunt una dintre natiunile europene care are cea mai mica incredere in altii. Atunci e firesc ca ei sa fie intre cei mai de neincredere pentru ceilalti“.

Pe de alta parte, increderea se construieste prin interactiune, care poate fi directa sau mediata, spune sociologul. Daca o luam pe cea directa, exista tendinta naturala de a credita cu mai multa incredere pe cei care arata mai bine, sunt mai bine imbracati, se spala, au maniere alese, sunt mai bine educati.

Romania sta rau la toate aceste capitole: avem mai putini indivizi cu educatie superioara decat aproape oriunde in UE, abandonul scolar prematur este enorm in comparatie cu media UE, avem mai putin acces la apa curenta decat oriunde in UE, suntem mai saraci decat oricine, exceptand bulgarii. |ara noastra e una cu gropi in asfalt si multe case ce stau sa se darame. Asta face ca romanul mediu de care se izbesc alti europeni sa fie unul care nu are portretul-tip al omului de incredere“.

Cat despre interactiunea mediata, ea este data de faptele relatate de mass-media.  Oamenii de incredere sunt cei care nu fura, care nu au relatii conflictuale, care fac lucruri bune. Care sunt insa stirile-tip pentru Romania? „Hai sa le ignoram pe cele despre ispravi ale romilor romani prin Italia sau Franta. Raman disputele dintre presedinte si premier, plagiatul premierului, perpetuele cazuri de coruptie si delapidare“, adauga sociologul Bogdan Voicu.

Pe de alta parte, increderea e asociata cu prestigiul. „Acesta poate fi dobandit, spre exemplu, in politica externa. Numai ca Romania nu mai are de decenii nimic de spus, nici macar in crizele de la granitele sale“, spune Voicu.

Mai grav este insa ca nici macar romanii nu au incredere in propria lor tara. „Cel de-al doilea top e un fel de top al increderii in sine, iar, din acest punct de vedere, romanii sunt sceptici si autoironici, alergici la ideea de patriotism, care le-a fost varata in cap cu forta, triumfal, pe vremea comunismului“, spune Iulian Comanescu. Si adauga ca „mai traim si intr-un fel de schizofrenie, in care punem toate lucrurile rele pe seama concetatenilor si nu a noastra insine. Se vede si in fraze care incep cu «astia» sau «Romanii nostri». Romanul e, pentru roman, un fel de «celalalt», nu el insusi“.

Sociologul Doru Petruti e convins  si ca posibilitatea de a face comparatie cu altii i-a facut pe romani sa aiba o parere proasta despre tara lor.

„De cativa ani, romanii au alte repere – e vorba de tarile din Europa de Vest, care se afla la ani distanta de noi la capitolul educatie, infrastructura, atractii, pe scurt civilizatie. Si as mai mentiona ceva: Romania nu are un proiect de tara, pierzandu-se multe din aspectele identitare, odata cu trecerea la o societate ce pune infinit mai mult pret pe individ si nu pe societate. Roma-nia are parca un proiect de anti-tara, care vrea sa stearga orice urma de educatie, cultura si bun-simt. Cel putin asa am intelege daca ne-am uita la multe din sursele mass-media“.

Rezultatele acestui studiu sunt un semnal de alarma pentru romani, spune Dan Carbunaru, director la Calea Europeana, o platforma multimedia complexa, care promoveaza politicile si strategiile UE. „Imi amintesc una dintre frazele de debut ale Comisiei Europene de Justitie in 2012: «Romania trebuie sa recastige increderea UE». Cum si cu ce umplem acest gol de incredere?“, se intreaba Carbunaru.

Ar putea aparea SI intrebarea: dar, oare, increderea sau lipsa acesteia conteaza cu adevarat? Raspunsul este fara echivoc: DA! Numeroase sondaje arata o crestere a temerii fata de un declin economic aparent inexorabil, care va duce la o lipsa de incredere in sistemul politic actual.

In anul 2012, Institutul de Studii si Cercetari de Piata YouGov a desfasurat in Marea Britanie, Franta, Germania si Italia, un sondaj cu tema Atitudinea transnationala privind Europa. Sondajul a relevat ca britanicii erau mai nemultumiti ca niciodata de pozitia lor in UE. Aproape 60% doreau o slabire a relatiilor politice si economice cu Europa si doar 14% isi doreau o mai mare integrare.

Atitudinea celorlalti europeni era insa foarte diferita. In Germania, Franta si Italia au fost mai multi cei care sustineau decat cei care se opuneau existentei unui presedinte al UE, ales dupa sistemul din Statele Unite, si a unei armate unite a Europei. Peste 60% dintre italieni doreau o federatie complet integrata a Statelor Unite ale Europei, la fel ca 40% dintre francezi si peste o treime dintre nemti. Exista, de asemenea, o majoritate in ceea ce priveste extinderea UE si o cooperare si mai stransa intre membri.

Anul acesta, YouGov a desfasurat un sondaj similar printre respondenti din Marea Britanie, Germania, Franta si Suedia. Britanicii nu s-au aratat nici de aceasta data mai prietenosi cu UE. Doar 5% au vrut o integrare mai stransa si 19% doreau mentinerea UE in conditiile actuale, rezultand ca numai 24% din electorat a fost pro UE.

Dar constatarea surprinzatoare a fost ca celelalte trei tari au devenit aproape la fel de eurosceptice ca Marea Britanie. In favoarea unei integrari mai stranse a UE sau a mentinerii actualului status quo s-au pronuntat, de aceasta data, doar 26% dintre suedezi, 32% dintre francezi si 40% dintre nemti.

Uniunea Europeana constata acum ca se confrunta cu o devastatoare criza de incredere.

„Se spune ca increderea este o premisa importanta a unei democratii liberale. Fara incredere, o societate nu poate exista. Asa ca va fi dificil sa avem nu doar cooperare politica, ci si tranzactii comerciale si intalniri de zi cu zi intre membri UE, daca oamenii nu au incredere unii in altii. Increderea este foarte importanta“, crede profesorul Hjerm.

Europa are nevoie sa-si redescopere increderea in ceilalti si in ea insasi. Poate ca ar trebui sa-i intrebam pe elvetieni si pe suedezi cum putem sa o recuperam.

De David Thomas, cu informatii suplimentare de Ada Bucur, Reader’s Digest

Vote it up
156
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza