Ceva pluteste in aer

Mii de europeni mor in fiecare an din pricina poluarii aerului. Cum putem schimba situatia?
 

<p>Betty Vonck, o profesoara de matematica 33 de ani din Delft, un oras de dimensiuni mijlocii din vestul Olandei, a primit o brosura prin posta in primavara anului 2004. Textul indemna locuitorii suburbiei Tanthof sa lupte impotriva planului de a extinde autostrada A4 de la Delft pana la Schiedam. Drumul urma sa treaca de-a lungul cartierului si asta ar fi insemnat un trafic groaznic. Betty citise ca emisiile de gaze de esapament pot cauza astmaticilor probleme serioase. Informatia a socat-o. Betty era si ea astmatica, iar starea ei se agravase in ultimii ani, in ciuda dozei sporite de medicamente care ii fusesera prescrise. In plus, prinsese cate o gripa urata de trei ori in ultimul an. Pana atunci nu se gindise niciodata la impactul covarsitor pe care traficul il poate avea asupra starii sale de sanatate. Prin partea cealalta a cartierului in care locuia, trecea autostrada A13, care lega Rotterdam de Haga. "Atunci mi-a picat fisa", spune Betty.

Dezvoltarea activitatii industriale, cresterea productiei de energie, arderea de combustibili fosili si raspandirea rapida a traficului motorizat au contribuit fiecare in parte la poluarea urbana si la consecintele ei socante din ultimele decenii. Comisia Europeana si Natiunile Unite au estimat ca in fiecare an vietile a 370.000 de europeni sunt curmate prematur din pricina calitatii proaste a aerului. Cifra include 13.000 de copii cu varste intre zero si patru ani. Aceste institutii sunt de parere ca de vina este aerul poluat din zonele urbane. Potrivit lui Lucas Reijnders, profesor de +tiinta Mediului la Universitatea din Amsterdam, toate marile orase europene cu trafic aglomerat se confrunta cu aceeasi problema. "Micile particule prezente in emisiile motoarelor diesel sunt responsabile pentru ce se intampla acum", spune el. Cea mai mare parte a populatiei este expusa in diverse grade la acest fenomen. Este vorba de 80% din cei 730 de milioane de oameni care traiesc in zonele urbane. In unele regiuni din Europa se semnaleaza niveluri alarmante ale poluarii. "Mediul este grav afectat in vestul si sudul Olandei, precum si in Flandra. Nordul Italiei, intre Venetia si Milan, Silezia si Sudul Poloniei, precum si centrele oraselor Lisabona si Porto din vestul Portugaliei sunt marcate de un grad ridicat de poluare", explica Reijnders.

Consecintele pe termen lung pe care poluarea mediului le exercita asupra sanatatii noastre sunt mult mai grave decat se credea initial. In anii ’70, cercetatorii de la Universitatea Harvard au descoperit ca micile particule sunt mai periculoase decat "suspectii" obisnuiti: oxidul de sulf si ozonul. "Expunerea prelungita la aerul poluat cu particule nemetalice poate declansa boli cardiovasculare si boli ale plamanilor", afirma Reijnders. "Cel mai mic element al unei particule ajunge in plamani, unde poate declansa o inflamatie... "Poluarea aerului cu particule nemetalice si prezenta ozonului la sol sunt tot mai des puse in legatura cu declansarea bronsitei, a emfizemului pulmonar si a astmului - o boala cronica a cailor respiratorii care este de doua ori mai frecventa in Europa in prezent decat in urma cu 20 de ani. "In zonele urbane, situatia e atat de grava, incat pacientii cu boli pulmonare decid sa paraseasca orasul. Se muta in regiuni mai curate ale tarii, iar unii chiar pleaca din tara", declara Michael Rutgers, directorul Netherlands Asthma Fund (Fundatia Olandeza pentru Astm).

In 2005, cu parere de rau, Betty Vonck s-a mutat cu sotul ei, Paul (37 ani), si cu copiii lor, Simon (opt ani), si Esther (sase ani), din orasul Delft. Au ales rezervatia impadurita din Veluwe, situata la o ora si jumatate de mers cu masina spre est. Betty iubea Delftul, dar era convinsa ca atacurile ei continue de raceala si de gripa paralizanta erau provocate de poluarea din oras. Spera ca se va simti mai bine intr-un mediu plin de vegetatie si aer curat. Si a avut dreptate. "Ma simt mult mai sanatoasa aici", spune ea. In noua casa nu trebuie sa ia medicamente sase luni pe an, presiunea din piept a disparut si foarte rar face febra.

Doctori din intreaga Europa strang dovezi privind efectele grave ale traiului in mediul urban. Claude Laguillaume este medic generalist in Paris. Biroul lui este situat la doar o suta de metri de Peripherique, o zona de o agitatie nebuna a Parisului. "Traficul e sursa principala a poluarii din acest oras. Provoaca astm si bronsita. Unii copii care au crescut langa autostrazi au parte de o dezvoltare necorespunzatoare a plamanilor", spune el. Potrivit lui Francis Glemet, toxicolog si director la Consiliul National Francez pentru Sanatate si Mediu, aproximativ 3.000 de parizieni mor in fiecare an din pricina poluarii aerului: "Cu cat sunt mai mici particulele, cu atat devin mai periculoase. "Emisiile motoarelor diesel produc cele mai grave efecte". Aceasta situatie nu este surprinzatoare, tinand cont de faptul ca 75% din masinile frantuzesti au motoare diesel.

"Faptul ca acele particule din aer provoaca probleme de sanatate este clar ca lumina zilei", afirma Juergen Huesmann, un medic generalist din Dortmund, cel mai mare oras din regiunea Ruhr a Germaniei. "Cele mai dese plangeri sunt legate de iritatii ale tractului respirator, o functionare incetinita a plamanilor, un numar crescut al cazurilor de astm si raspandirea bronsitelor cronice", spune el.

In orasele din Romania se inregistreaza aceleasi probleme de sanatate ca si in alte metropole europene. "Anumite forme de cancer, in special cancerul la plamani, prevaleaza. Multi oameni sufera de boli cardiovasculare. Poluarea atmosferica si lipsa spatiilor verzi sunt principalele motive", explica dr. Daniela Bartos, sefa sectiei de Medicina Interna a Spitalului Clinic de Urgenta Floreasca si fost ministru al Sanatatii. Un studiu realizat prin programul "Aer curat pentru Europa" (Clean Air For Europe), o initiativa a Comisiei Europene, arata ca aerul poluat ne scurteaza viata cu opt-noua luni. In zonele foarte poluate se poate ajunge pana la doi ani. Ce se poate face?

Masurile legale luate in ultimele doua decenii au redus nivelul poluarii in Europa. Uniunea Europeana a stabilit un set de reguli privind emisiile masinilor si a fixat anumite limite de poluare pentru a diminua efectele daunatoare asupra populatiei si mediului inconjurator. In 1999, Comisia Economica pentru Europa a Natiunilor Unite (United Nations Economic Commission for Europe) a adoptat Protocolul de la Gothenburg, prin care se anunta ca SUA, Canada si tarile europene vor lucra impreuna pentru reducerea emisiilor poluante de amoniac, dioxid de sulf si oxizi de nitrogen, precum si de alti compusi organici volatili. Protocolul impunea o limita nationala a emisiilor poluante de substante cu efecte nocive. "Luam masuri impotriva statelor care nu respecta standardele de calitate a aerului", subliniaza comisarul european pentru mediu, Stavros Dimas. Comisia Europeana a initiat sanctiuni legale impotriva a zece tari care produc in continuare cantitati mult prea mari de particule nemetalice. "83 de milioane de oameni au fost expusi la grade de poluare ce depasesc normele in vigoare", spune Dimas. Tonul lui este cat se poate de serios: "Daca nu se aplica planurile pe termen scurt, se va ajunge la proces". Mai sunt multe de facut, dar Dimas este optimist: "Nenumarate orase din Europa au decis sa imbunatateasca conditiile de trai ale locuitorilor lor. Initiativa lor este incurajatoare".
In septembrie 2008, aproape 2.000 de orase cu un total de aproximativ 220 de milioane de locuitori au participat la Saptamana Mobilitatii Europene, o campanie care si-a propus sa incurajeze orasenii sa foloseasca mijloacele de transport nepoluante.
Voturile pentru Cea Mai Verde Capitala, o distinctie acordata celui mai ecologic oras, au devenit populare. Oslo, de pilda, a introdus cu succes masuri de limitare a traficului de masini si emisiilor de CO2. Mii de gospodarii au ales sa foloseasca centrale termice ecologice, incurajate de subventia de 1.500 de coroane norvegiene (170 de euro) de familie. Alta alternativa ecologica la boilerele poluante din cladirile rezidentiale si de birouri este o retea de centrale. De asemenea, s-au luat masuri si pentru a reduce poluarea in sine. Trebuie sa platesti in plus daca vrei sa folosesti pneuri care distrug asfaltul si produc particule nemetalice. Drumurile sunt spalate si acoperite cu un strat de clorura de magneziu, care capteaza particulele fine de praf. Au fost impuse limite de viteza, care tin cont si de conditiile de iarna, si au fost introduse taxe pe rutele care duc spre centrul orasului. Arterele principale de circulatie din Oslo sunt construite in interiorul unor tuneluri, la care se poate ajunge folosind mijloacele de transport in comun. "Este greu sa evaluam efectul masurilor pe care le-am luat, dar stim ca nivelul de concentratie al poluantilor din Oslo a scazut in ultimii ani", spune Kjersti Helgeland Bohlin, consultant la Ministerul norvegian al Mediului si Transportului.

Stockholm, capitala Suediei, este si ea avansata la capitolul masurilor cu caracter ecologic si in 2010 va fi rasplatita cu titlul inaugural de Cea Mai Verde Capitala. Succesul inregistrat de sistemul de transport introdus aici este laudabil: 77% din cetatenii orasului folosesc la primele ore ale diminetii autobuzele ce se deplaseaza cu ajutorul biogazului sau al etanolului. Taxele tin majoritatea masinilor departe de centrul orasului, iar numarul de biciclisti din Stockholm s-a dublat in ultimii 20 de ani gratie noilor si modernelor piste amenajate. "Expansiunea retelelor de centrale a reprezentat un pas important catre imbunatatirea calitatii aerului", spune Per-Owe Molander, de la Ministerul suedez al Mediului si Sanatatii. "In prezent, sistemul este folosit de 70% din locuitorii Stockholmului. In acest fel a fost redus nivelul de industrializare a orasului si ceea ce a ramas se incadreaza in normele de procesare a deseurilor si respecta legislatia pentru emisii poluante. Gratie acestor masuri, Stockholm este unul din cele mai curate orase din lume. Calitatea aerului s-a imbunatatit constant in ultimul deceniu prin abundenta de parcuri si spatii verzi. Circa 95% din locuitorii Stockholmului locuiesc la mai putin de 300 de metri de un spatiu verde. "Speram ca Stockholm va servi drept exemplu pentru alte orase", subliniaza Molander.

Reijnders este optimist cu privire la aerul curat pe care il va avea Europa in viitor: "Mai avem de facut atat de multe lucruri! Reducerea numarului de masini care circula pe drumuri va produce rezultatul pozitiv pe care il asteptam. Imediat ce industria va face acest pas, emisiile periculoase vor scadea cu 70%. Cred ca ne vom afla intr-o postura mult mai buna peste zece ani".

Ozonul si particulele nemetalice

Ozonul se creeaza atunci cand razele solare produc o reactie chimica intre oxizii de azot si hidrocarburi, ce are ca rezultat un smog fotochimic, o forma de poluare a aerului obisnuita in spatiile urbane. Ozonul la nivelul solului poate genera complicatii acute si cronice. Particulele nemetalice plutesc in aer si sunt mai mici de zece micrometri. Apar in urma frictiunii produse de echipamentele industriale si a arderii carburantilor fosili precum petrolul, gazul natural sau carbunele. Mai este creat si atunci cand molecule de acid precum oxidul de azot, dioxidul de sulf si amoniul se contopesc producand saruri.

Astfel se transforma in particule nemetalice care au efect nociv asupra sanatatii, indiferent de gradul lor de concentratie.

Orase verzi si sanatoase

Sociologul danez Jolanda Maas a realizat un studiu care demonstreaza ca zonele verzi amenajate in interiorul oraselor au un impact decisiv asupra sanatatii. "Parcurile bine intretinute le ofera oamenilor sansa de a face sport si de a interactiona la nivel social. In plus, ele creeaza si o bariera impotriva poluarii aerului. Zonele verzi reduc stresul, depresia, crizele de anxietate si singuratatea. Si un singur copac intr-o gradina poate avea un efect linistitor. Daniela Bartos puncteaza pasii pe care sa-i urmezi pentru o viata sanatoasa: "Mananca sanatos, nu fuma si fa sport in mod regulat". Claude Laguillaume este si el de aceeasi parere: "Miscarea iti prinde bine, dar evita sa faci jogging sau sa mergi cu bicicleta in centrul orasului, unde cand respiri inhalezi profund emisii poluante. Evita sa stai pe terase situate in fata unor intersectii aglomerate. Aeriseste-ti casa dimineata, cand aerul inca este curat. Stavros Dimas spune ca toti putem contribui la un aer mai curat: "Lasa masina acasa si mergi cu autobuzul sau pe jos. Stilul tau de viata are o influenta mai mare decat iti inchipui".</p>

Vote it up
476
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza