Cernobil, o mostenire controversata

La 20 de ani dupa accidentul nuclear, o reevaluare a adevaratei dimensiuni a acestei tragedii a oferit concluzii neasteptate
 
<p>Telefonul l-a trezit pe Serghei Parasin, unul dintre directorii centralei nucleare, la ora 1.30 noaptea. Era 26 aprilie 1986. "Veniti repede! S-a stricat ceva!", a spus in receptor o voce speriata de femeie.
In urmatoarele zile, lumea ingrozita avea sa afle ca la reactorul numarul 4 al Centralei nuclearo-electrice de la Cernobil, in nordul Ucrainei (pe atunci membra a URSS), activitatea de producere a energiei crescuse brusc, depasind de o suta de ori puterea maxima, ceea ce a determinat o explozie.
Gazele si particulele "fierbinti" imprastiate in atmosfera, timp de zece zile, prin acoperisul prabusit al reactorului, au degajat o cantitate de radiatii de 400 de ori mai mare decat bomba atomica de la Hirosima, potrivit Agentiei Internationale pentru Energia Atomica (AIEA). Norul ucigas a produs ploi acide pe arii extinse de pasuni si paduri de pe teritoriile Poloniei, Scandinaviei, Europei de Vest si chiar al Americii de Nord.
Circa 350.000 de persoane au fost evacuate fortat din zona. Numarul total al victimelor accidentului a fost surprinzator de mic: pana in prezent numai 56 de persoane, insa consecintele asupra sanatatii celor sapte milioane de ucraineni si cetateni din Belarus afectati de radiatii sunt vizibile abia acum, afirma unii cercetatori.
Cel mai tragic accident industrial din istorie, explozia de la Cernobil a devenit emblematica pentru ororile provocate de om. Dupa 20 de ani de la explozie, specialistii au putut analiza in profunzime consecintele acesteia.

Destramarea URSS

Vina le-a fost atribuita inginerilor aflati de serviciu in acea noapte, cei cativa care au supravietuit fiind aruncati in inchisoare. Parasin, astazi responsabil de Cernobil si zona de securitate pe o raza de 30 km din jurul centralei, nu are nici o indoiala privind cauzele reale ale accidentului. "Politica", spune el. Pentru a atinge obiectivele irealizabile stabilite de regimul de la Moscova, centrala nucleara a fost data in folosinta inainte de finalizare.
Politica si incompetenta crasa. Inca de la inceput, proiectul centralei nucleare era nesigur in principiu. Aceasta nu era prevazuta cu o zona de protectie la contaminare si era inevitabil periculoasa la o putere scazuta. Nu s-au facut teste esentiale de siguranta. In plus, nu exista un plan in caz de dezastru, iar simularile de incendiu nu au fost organizate niciodata. Pompierii si politistii trimisi de la Kiev – la 85  km distanta – nu purtau echipament de protectie. Nici un medic de la fata locului nu beneficiase de pregatire speciala pentru tratarea expunerii la radiatii. 
Alte tari si-au sfatuit cetatenii aflati in Ucraina sa-si ia masuri de protectie. Autoritatile sovietice nu au luat insa nici o masura, iar circa sapte milioane de persoane din Ucraina si Belarus au fost expuse radiatiilor.
Din cauza combinatiei de incompetenta si secretomanie, regimul sovietic si-a pierdut bruma de credibilitate, discreditandu-si noua politica de glasnost, a presedintelui Mihail Gorbaciov. Potrivit dr. Richard Pipes, profesor emerit de istorie la Universitatea Harvard, "populatia Uniunii Sovietice a acceptat multe greutati. Oamenii au fost, insa, ingroziti de accident si de repercusiunile lui. El a facut sa scada prestigiul guvernului in ochii populatiei, contribuind, in cele din urma, la prabusirea regimului".
Uniunea Sovietica s-a destramat, iar mostenirea exploziei de la Cernobil a revenit Ucrainei si Belarusului.

Pericolele care pandesc

Nefiind mistuite de foc, practic, cele 196 de tone de combustibil nuclear se afla in continuare in interiorul uzinei distruse, fara a fi protejate cu un invelis eficient. Focul a topit nisip, beton, otel si combustibil la un loc, formand noi materiale complexe si periculoase, care s-au scurs ca o lava si apoi s-au solidificat, luand aspectul sticlei. Acum, aceste straturi incep sa se sparga. Timp de sapte luni dupa explozie, 90.000 de muncitori au construit un sarcofag urias deasupra centralei nucleare. Dalele de beton, fixate in graba peste incinta inalta cat o cladire cu 12 etaje, s-au deplasat spre exterior, acoperisul a inceput sa se lase, formand fisuri largi, prin care apa patrunde inauntru.
In unele parti ale sarcofagului, muncitorii pot lucra doar cateva minute inainte de a se expune la doze periculoase de radiatii, chiar daca poarta costume de protectie. Nivelul maxim de radiatie inregistrat aici este de aproape 4 Sieverts (Sv) pe ora (3 Sieverts pe ora constituie doza letala).
Cercetatorul Alexander Zhidkov, in varsta de 51 de ani, de la Academia Nationala de +tiinte din Ucraina, a sfidat radiatiile pentru a taia o bucatica din barele de combustibil, pe care a dus-o in laboratorul sau si a plasat-o intr-un container special. Controalele efectuate de-a lungul mai multor luni au relevat un fenomen de "autodispersie": lava formata din materialele amestecate cu combustibilul de la Cernobil fumega mocnit ca un foc de artificii umed, emitand particule de numai o zecime de micron, suficient de mici si de usoare ca sa pluteasca prin aer ca fumul de tigara.
Praful cu dimensiuni sub un micron este puternic radioactiv, dar prezinta el vreun risc? Institutul Kurceatov, din Rusia, este de parere ca nu este periculos, probabil, nici daca esti expus la el timp de 100 de ani. Oamenii de stiinta ucraineni vorbesc doar de 25-50 de ani.
Abia acum se fac primii pasi pe calea izolarii totale a reactorului distrus. Un acoperis arcuit, suficient de mare pentru a acoperi intreaga centrala nucleara, se construieste alaturi de reactor. Atunci cand va fi gata, peste patru ani, adapostul de 20.000 de tone va fi translatat prin alunecare pe sine din beton, pentru a acoperi centrala. Costul acestuia, estimat la circa 1,1 miliarde de dolari, este suportat de 28 de tari si de Uniunea Europeana.
Inauntru va fi un sistem complex de macarale construite dupa inaltimea grinzilor, inspirat de cel folosit la noile Airbus Jumbo Jet, alaturi de roboti si monitoare. O cantitate mare de materiale radioactive vor fi sigilate in containere speciale si depozitate in siguranta. Serghei Parasin, care a trait cu dezastrul in minte fiecare minut dupa  explozie, spune: "Vor mai trece 30 de ani si vom cheltui inca 50 de miliarde de dolari pana cand vom putea lipi bulina verde pe usa".

Radiatiile

Au facut inconjurul lumii povestile despre animalele nascute cu doua capete si faptul ca "numai trei la suta" din copiii nascuti din parinti iradiati nu au malformatii. "Acestea sunt aberatii", spune Marina Naboka, specialista in probleme de sanatate, care a infiintat o statie de cercetare la Cernobil la cateva saptamani dupa accident. O imagine mai realista asupra problemei a aparut in septembrie 2005, cand Forumul Cernobil – format din sapte agentii ONU, Banca Mondiala si guvernele Rusiei, Belarusului si Ucrainei – a publicat un raport privind concluziile asupra acestui subiect.
Acesta releva faptul ca doua persoane au murit pe loc, alte 26 au murit din cauza radiatiilor in urmatoarele saptamani si inca 19 la o data ulterioara. Alte 134 de persoane sufera de boli legate de expunerea la radiatiile ridicate si ar putea muri prematur.  Circa 4.000 de copii sufera de cancer de tiroida cauzat de radiatii, iar noua au murit, insa boala este rareori fatala si ar fi putut fi prevenita printr-o interventie rapida.
Raportul estimeaza alte 8.950 de decese datorate radiatiilor in viitorul apropiat, insa cifra se bazeaza pe mult-disputata premisa ca orice doza de radiatie, oricat de mica, e nociva. Peste 92% din cei 7,4 milioane de locuitori din regiune au fost expusi unor radiatii  inferioare nivelului natural din multe alte tari, de aceea putine decese sunt probabile. Forumul considera ca nesemnificativa orice crestere a numarului deceselor datorate radiatiilor.
Raportul nu a descoperit nici un impact profund asupra sanatatii: nici scaderea fertilitatii, nici cresterea numarului de cazuri de malformatii congenitale sau sarcini cu probleme. In afara de cresterea numarului de cazuri de cancer tiroidian, nu s-a inregistrat nici un efect asupra sanatatii copiilor. "Cifra totala este linistitoare", spune Michael Repacholi, de la OMS.
Mesajul Forumului este ca mostenirea accidentului nuclear de la Cernobil nu este chiar atat de sumbra cum s-a crezut. Cercetatorii din Ucraina si Belarus nu sunt, insa, de acord. Ei spun ca tumorile si alte efecte ale radiatiilor apar dupa mai bine de 20 de ani, iar bolile in randul copiilor cresc rapid. "Exista inca lacune in cercetarea stiintifica", spune Dimitri Bazika, de la Centrul de Cercetare Medicala in Domeniul Radiatiilor, din Ucraina.
Consecintele in materie de sanatate ale catastrofei de la Cernobil sunt complicate de doi factori-cheie. In primul rand, Ucraina si Belarusul se confrunta cu o criza a serviciilor medicale si cu un declin social rapid. In al doilea rand, din cauza temerii de contaminare dupa explozia de la Cernobil, 350.000 de persoane au fost evacuate fortat,  numarandu-se printre cele peste cinci milioane de persoane afectate de dezastru care primesc despagubiri lunare, numite "subventii pentru cosciug". Aceasta induce un fatalism larg raspandit, care face ca toate bolile sa fie puse pe seama efectului Cernobil. Psihologul Yuri Sayenko spune: "Adevarata problema nu o reprezinta radiatiile, ci mentalitatea oamenilor".
Unii sunt, insa, foarte ingrijorati de efectele accidentului de la Cernobil asupra generatiilor tinere. Intr-un centru de medicina radiologica din Kiev, profesorul Eugenia Stepanova trateaza sute de copii nascuti din parinti iradiati. Unul dintre ei e Yuri, un baietel de zece ani, palid, cu brate si picioare subtiri, subnutrit si foarte sensibil la infectii. Stepanova explica: "+tim ca nu a fost iradiat in mod direct. Dar el este bolnav deoarece tatal lui, pompier, s-a iradiat la Cernobil. Sarcina noastra este sa stabilim de ce tocmai acesti copii se imbolnavesc cel mai des".

Indicii cu privire la efectele accidentului s-ar gasi in padurile iradiate  pe o raza de 30 de kilometri in jurul centralei nucleare. Surprinzator de luxurianta, aceasta zona izolata este plina de vietuitoare si o natura infloritoare. Totusi, cercetatorii au constatat ca 24 din cele 32 de specii de plante si animale studiate de-a lungul mai multor generatii au inregistrat modificari genetice semnificative. La randunici, si dupa 19 generatii, mutatiile genetice sunt de pana la zece ori mai numeroase decat media. La Cernobil, o randunica din cinci are pene albe in zona capului, anomalie ce apare la o pasare dintr-o suta in regiunile neiradiate. Speranta de viata este de un an la 15% din ele, comparativ cu 40%, la exemplarele din zonele neiradiate.
Studiind randunicile din regiunea Cernobil, Tim Mousseau, biolog la Universitatea din Carolina de Sud,  explica: "Efectele sunt similare cu cele ale endogamiei (incrucisarea a doi pui din aceiasi parinti). Este foarte posibil ca efecte asemanatoare sa apara la viitoarele generatii de oameni".

Isteria anti-nucleara

Dincolo de granitele URSS, isteria care a cuprins  lumea a facut mai mult rau decat radiatiile. In Europa de Vest, in ciuda unui nivel de radiatii neglijabil, peste 100.000 de femei au preferat sa avorteze decat sa nasca copii cu malformatii, iar impactul asupra politicii energetice nucleare este, in continuare, foarte mare. Varsta medie a celor 158 de reactoare nucleare din Europa este de 22 de ani, iar cele mai multe  tari nu intentioneaza sa le inlocuiasca. Din 1980 incoace, cu exceptia Frantei, doar Finlanda a obtinut o aprobare de constructie a unei centrale nucleare.
In ciuda accidentului de la Cernobil, energia nucleara este de departe cea mai sigura si mai putin poluanta, desi opozantii industriei nucleare neaga aceasta. Potrivit lor, explozia de la Cernobil a dovedit ca aceasta sursa de energie este periculoasa si nu putem avea incredere in ea.
Acum, cand si gazele naturale sunt subiect de manevre politice, energia nucleara incepe sa fie iar vazuta ca o alternativa viabila si "curata". Poate ca acum, la 20 de ani dupa explozia reactorului nr. 4 al uzinei electrice de la Cernobil, vom fi nevoiti sa reconsideram aceasta catastrofa.</p>

Vote it up
216
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza