Cei mai buni dintre noi

Premiul Reader's Digest "Europeanul Anului" la a douăzecea aniversare
 

La cea de a douăzecea aniversare a premiului „Europeanul Anului“, îi celebrăm pe câștigătorii edițiilor precedente. Fiecare dintre ei a ajutat la schimbarea în bine a vieților semenilor lor.

 

1996 - Părintele Imre Kozma (maghiar)

Părintele Imre Kozma fost recompensat cu premiul „Europeanul Anului“ pentru implicarea sa în ajutorarea persoanelor fără adăpost și a celor în vârstă. În anul 1989, când a înființat Serviciul Caritabil al Crucii Malteze Maghiare, părintele Kozma a făcut-o pentru a ajuta refugiații din RDG captivi în Ungaria în ultimele zile ale comunismului. De atunci, organizația a sprijinit în jur de 50.000 de persoane defavorizate. Părintele Kozma are acum 74 de ani și este în continuare directorul organizației.

 

1997 - Frederic Hauge (norvegian) 

Ecologistul norvegian a fost recompensat pentru campaniile neobosite împotriva poluării cu substanțe radioactive a Oceanului Arctic. Activismul lui non-violent a ajutat la schimbarea opiniei publice despre problemele de mediu din Norvegia. În prezent, Fundația Bellona, înființată de el, are în componență ecologiști, cercetători și ingineri care își desfășoară activitatea în mai multe țări. Deține poziții importante în diferite organizații ecologiste din Uniunea Europeană.

Frederic Hauge are 49 de ani, este căsătorit, are șase copii, locuiește în Oslo și este un fan al vehiculelor electrice.

 

1998 - Pete Goss (britanic)

Navigatorul Pete Goss a salvat un competitor de la înec, dând dovadă de un extraordinar altruism, în timpul unei curse în jurul lumii. El s-a întors din drum pe o mare agitată, pentru a-l scoate din apă pe francezul Raphaël Dinelli. Recompensat cu ordinul Legiunea de onoare, Goss a continuat o carieră de succes în iahting. Are 52 de ani, locuiește în Cornwall cu soția sa, Tracey. A rămas apropiat de Raphaël Dinelli, căruia i-a fost cavaler de onoare la nuntă.

 

1999 - Dr. Inge Genefke (daneză)

Dr. Inge Genefke a fost premiată pentru activitatea ei revoluționară în domeniul reabilitării victimelor torturii, care a început în 1982, când a înființat la Copenhaga Centrul de Cercetare și Reabilitare pentru Victimele Torturii. În prezent, ramificațiile internaționale ale Centrului constau în 140 de organizații membre din 70 de țări, oferind tratament unui număr de aproape 100.000 de victime anual.

„E dureros să afli despre tortură, dar e mai bine decât să fii lăsat în ignoranță“, spune ea. Acum în vârstă de 76 de ani, daneza locuiește la Copenhaga și continuă să fie o reprezentantă activă a organizației ei.

 

2000 - Paul Van Buitenen (olandez)

Dezvăluirile lui Paul van Buitenen despre corupția și abuzul de putere din sânul Comisiei Europene au condus la demisia întregii echipe, formate din 20 de comisari europeni. Dar viața lui nu a devenit mai ușoară. A fost ostracizat, izolat într-o muncă de birou și i s-a tăiat salariul. Trei ani mai târziu, van Buitenen a demisionat și el, declarând că nu s-a schimbat nimic. Mai târziu, a revenit în cadrul Comisiei și a ocupat un post în Parlamentul European, în perioada 2004-2009. S-a retras din politică în anul 2011 și trăiește acum cu soția lui în Breda, Olanda.

 

2001 - Linus Torvalds (finlandez/american)

Linus Torvalds a devenit unul dintre cei mai tineri Europeni ai Anului, datorită faptului că a revoluționat industria computerelor. El a transpus în realitate visul de a realiza un sistem de operare open-source numit Linux, lansat în 1991.

Acum în vârstă de 45 de ani, Linus spune: „Cred cu tărie că decizia de a face Linux open-source a fost cea mai bună luată vreodată.“ Aceasta înseamnă că se poate descărca, modifica și distribui gratis codul sursă al programului.

În prezent, sistemul de operare Linux este folosit de milioane de oameni și recunoscut ca una dintre pietrele de hotar din istoria computerelor. Rulează pe aproape toate cele 500 de supercomputere din lume, cele mai multe servere de internet și majoritatea burselor de valori din lume. Este la baza telefoanelor cu Android, la bordul submarinelor nucleare și este utilizat de Serviciul Poștal American.

Născut în Helsinki, inginerul specializat în software a obținut cetățenia americană în 2010 și locuiește la New York alături de soția sa, de șase ori campioană la karate a Finlandei, și de cei trei copii ai lor.

Deși acum este extrem de bogat, nu plănuiește să se retragă prea curând. Se bazează pe discipolii săi să continue dezvoltarea softului, în timp ce el se dedică Fundației Linux. Aceasta oferă burse, programe de studiu, specializare și servicii de consultanță, pentru a ajuta companiile și persoanele fizice să „navigheze în peisajul mereu schimbător al Linux“.

 

2002 - Eva Joly (norvegiană/franțuzoaică) 

În ciuda amenințărilor cu moartea pe care le-a primit, magistratul francez de origine norvegiană a dus o cruciadă împotriva corupției din principala companie petrolieră a Franței, Elf Aquitaine. În urma anchetei, au fost condamnate peste 20 de persoane. De atunci, a fost consultant anticorupție pentru guvernul norvegian, iar în 2009 a fost aleasă în Parlamentul European, din partea Partidului Verzilor. Acum în vârstă de 71 de ani, Eva Joly locuiește la Paris.

 

2003 - Šimon Pánek (ceh)

Lui Šimon Pánek, de 47 de ani, i-au fost recunoscute eforturile umanitare, în calitate de cofondator al organizației People in Need, în 1992, care activează în toată lumea pentru a alina suferințele celor afectați de crize. Unul dintre primele proiecte ale lui Šimon, SOS Sarajevo, a fost un uriaș efort umanitar pentru orașul bosniac aflat sub asediu. De atunci, a mai desfășurat proiecte în Belarus, Cuba, Cecenia și Birmania.

Ce reprezintă People in Need pentru el? Simplu: „Îmi aduce o uriașă satisfacție.“

 

2004 - Peter Eigen (german)

Peter Eigen are 76 de ani - și nici nu se gândește să o lase mai moale sau să se oprească. „Glumești?“, spune bărbatul premiat de Reader’s Digest pentru curajul de a ataca mita și corupția din marile corporații. Pentru Eigen, mai e o lume întreagă de curățat.

A fondat Transparency International, în 1993, pentru a monitoriza și a da publicității corupția din corporații și din politică, la nivel internațional. Având sediul central la Berlin, organizația are acum birouri în 100 de țări.

„Încă mai am multe de făcut“, insistă el. Asta include călătorii în locuri precum Mongolia, unde speră să exporte modele pentru controlul corupției din companii, la fel ca cele pe care Transparency le-a implementat cu succes în atâtea alte țări.

Eigen spune că faptul că a câștigat distincția în urmă cu un deceniu a fost „foarte important pentru el și organizația lui, care are rol de câine de pază. „Treceam prin momente dificile la acea vreme, oamenii încercau să ne submineze credibilitatea, spune el. „Acest premiu ne-a întărit poziția.

Oamenii cred că în Europa corupția este în creștere, dar greșesc. Este scoasă mai mult în evidență, discutată mai intens, iar acesta este un lucru bun. Activitatea noastră contează, iar asta mă motivează să continui, spune Peter Eigen.

Pasionat de clarinet și saxofon, el este un bunic mândru de cei zece nepoți. Locuiește în Berlin, cu cea de a doua soție, Gesine Schwan, cadru universitar și activist social-democrat.

În 2007, Eigen a devenit cofondatorul Centrului pentru Societate Civilă din Berlin, care luptă pentru o lume echitabilă.

 

2005 - Leonid Roshal (rus)

Dr. Roshal a primit premiul pentru implicarea în masacrul de la Beslan din 2004, când teroriiști au luat 1.100 de ostatici, dintre care 777 erau copii. În timpul celor trei zile de asediu, eminentul medic pediatru a făcut tot posibilul ca ostaticii copii să primească alimente și apă și le-a oferit îngrijire celor care au scăpat. Expert în cadrul Asociației Mondiale de Medicină de Urgență și Dezastru, dr. Roshal a militat pentru protecția copiilor în timpul conflictului din Ucraina. Are 81 de ani, este căsătorit și locuiește la Moscova.

 

2006 - Ayaan Hirsi Ali (somaleză/olandeză/americană)

Ayaan Hirsi Ali a fost recompensată pentru felul în care a luptat pentru apărarea drepturilor femeilor musulmane. Fiică a unui politician somalez, a cerut azil în Olanda în 1992, unde criticile ei deschise la adresa Islamului i-au adus amenințări cu moartea. În 2003, a devenit membru al parlamentului olandez, iar ulterior s-a mutat în SUA. Acum în vârstă de 45 de ani, Ayaan a publicat două autobiografii. Este căsătorită cu un istoric britanic.

 

2007 - Dr. Ruedi Lüthy (elvețain)

Medicului elvețian Ruedi Lüthy i-a fost recunoscută implicarea în ajutorarea persoanelor cu HIV/SIDA din Zimbabwe. În 2004, el a înființat o clinică ambulatorie și un centru de formare profesională în capitala Harare, pentru acordarea de îngrijiri medicale celor aproximativ 1,4 milioane de pacienți cu HIV din țară. În prezent, clinica lui poate îngriji 5.000 de pacienți și forma 300 de cadre medicale și medici specializați în tratamentul persoanelor seropozitive. Lüthy, de 74 de ani, este căsătorit și are trei copii.

 

2008 - Maria Nowak (poloneză/franțuzoaică)

Economista Maria Nowak a primit premiul nostru pentru ajutorul acordat antreprenorilor care nu erau eligibili pentru împrumuturi bancare. Ea a lansat o schemă de „microcredite“ în Africa, primul contract fiind cu un lustragiu din Burkina Faso, în anii ‘80. Asociația ei pentru Dreptul la Inițiativă Economică (ADIE) s-a mutat ulterior în foste țări comuniste, mai aproape de casă. În prezent, ADIE are peste 100 de birouri în Franța și colaborează cu sute de voluntari. Nowak are 75 de ani și încă lucrează.

 

2009 - Joachim Franz (german)

Joachim Franz, de 54 de ani, este pasionat de sporturi extreme. Merge cu bicicleta pentru a-i face pe oameni să conștientizeze problemele celor cu HIV/SIDA. Pentru cauza pe care o susține a traversat Sahara pe bicicletă și a mers de la Cape Town la Johannesburg și de la Paris la Dakar. Anul trecut, a făcut o cursă de 9.000 de kilometri de-a lungul Cortinei de Fier, la cea de a 25-a aniversare a căderii Zidului Berlinului.

 

2010 - Iana MateI (româncă)

Lucrul după care Iana Matei tânjește mai mult decât după orice altceva și pe care, când are puțin timp liber, îl pune în fața oricăror altor hobby-uri ale sale, cum sunt fotografia, croșetatul și cusutul: „Somnul! Este singurul lucru pe care nu-l am îndeajuns.

Femeia de 55 de ani, mamă a trei copii, nu a încetinit ritmul din 2010, când a fost recompensată pentru hotărârea ei de a ajuta victimele traficului de persoane din România.

Organizația ei, Reaching Out Romania, a privit tot înainte, de la decernarea premiului.

„Premiul a fost important pentru mine și pentru organizație, spune ea. „Am fost implicată în această activitate timp de 17 ani, dar premiul acordat ne-a adus în atenția oamenilor, i-a determinat pe aceștia să asculte ce am de spus. Ne-a adus o publicitate extraordinară și, pentru asta, voi fi mereu recunoscătoare.

Primul adăpost înființat de Iana Matei pentru a ajuta victimele traficului internațional de persoane și-a deschis porțile în 1998. De atunci, a găzduit sute de tinere care au fost salvate din ghearele sclaviei sexuale, ajutându-le să scape de pericol și să revină la o viață normală.

Reaching Out Romania a cumpărat, de curând, un teren, unde plănuiește să construiască un hotel și o fermă ecologică. Acolo, fetele aflate în pericol vor lucra, ca o alternativă la suferințele provocate de prostituția forțată.

O mare parte din munca Ianei Matei implică lobby-ul pe lângă cei puternici, pentru a le oferi mai multe șanse fetelor, astfel încât acestea să nu mai ajungă victime ale traficului de persoane.

„Din păcate, traficul a crescut, în timp ce preocuparea politicienilor a scăzut. Dar noi ne vedem de treabă: nici nu mă gândesc să renunț!“

 

2011 - Monika Hauser (elvețiancă/italiancă) 

Monika Hauser a fost premiată pentru recunoașterea eforturilor depuse în a ajuta victimele violenței sexuale din zonele de conflict. Hauser a fost impresionată de violurile și torturile în masă la care au fost supuse femei din Bosnia, la începutul anilor ‘90, și a călătorit în țara răvășită de război, înființând un centru de terapie. Ulterior, a renunțat la slujba ei de ginecolog în Germania și a fondat organizația Medica Mondiale, pentru a-și continua activitatea.

 

2012 - Isabel Jonet (portugheză)

Isabel Jonet, de 55 de ani, le-a furnizat hrană celor sărmani, înființând treisprezece bănci de alimente în Portugalia. De profesie economist, mamă a cinci copii, consideră că voluntariatul ar trebui să facă parte din viața de zi cu zi. Este Președinte al Federației Europene a Băncilor de Alimente, care unește organizații din 21 de țări.

 

2013 - Agnieszka Romaszewska (poloneză)

Agnieszka Romaszewska atacă guvernul din Belarus – țară descrisă ca fiind ultima dictatură din Europa – cu cea mai neobișnuită armă: televiziunea. Mass-media din Belarus este controlată de stat, așa că Romaszewska a înființat o televiziune independentă care emite prin satelit, cu sediul în Polonia, pentru a furniza belarușilor informații corecte și o platformă de discuție pentru probleme ignorate de presă. Romaszewska are 53 de ani și trăiește la Varșovia.

 

2014 - Thomas Minder (elvețian)

Omul de afaceri din industria pastei de dinți transformat în politician a devenit spaima directorilor îmbuibați, când a adunat 100.000 de semnături pentru o petiție care să elimine bonusurile excesive din corporațiile elvețiene. Acțiunea a forțat o inițiativă legislativă, care a dus la reducerea exceselor managerilor și a crescut puterea acționarilor din companii. În 2014, inițiativa a devenit lege tranzitorie, fiind adoptată de parlament. Minder are 54 de ani și este un ornitolog pasionat.

Vote it up
258
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza