Ce o să mă fac când voi fi mare?

Experții în educație le spun părinților ce trebuie să facă pentru a-și pregăti copiii pentru meseriile viitorului și care vor fi acestea. 
 

În 2008, după ce fiica lor Sabina a intrat la liceul Iulia Hașdeu, din București, Cornel și Camelia Neguț au devenit din ce în ce mai preocupați de viitorul ei, în ceea ce privește cariera. Așa că au început să se intereseze care ar fi variantele care i-ar putea oferi cele mai bune șanse într-o meserie care să-i placă și într-un domeniu unde să existe cerere atât în țară, cât și în străinătate. Nu este asta oare dorința atâtor părinți speriați de lumea în continuă mișcare și într-o societate unde în fiecare an ies de pe băncile liceelor și facultăților tineri care nu-și găsesc un loc de muncă.

“Odată ce încep cu stângul drumul profesional, tinerii ajung să facă compromisuri mari între ceea ce au studiat și viitoarea lor meserie, vor începe cu salarii mici, cu perioade alternante de muncă și șomaj și mulți dintre ei ajung să plece din țară în căutarea idilică a unui viitor mai bun”, completează tabloul Ștefan Pălărie, președintele Școlii de Valori, organizație non-guvernamentală, care realizează proiecte locale și naționale pentru liceeni. Specialistul în comunicare și resurse umane consideră că una dintre cele mai importante probleme care ar trebui rezolvată este aceea a pregătirii forței de muncă pentru domeniile în care există cerere.

Și iată că viitorul a ajuns să fie pentru mulți părinți “un cuvânt cu o încărcătură puternică”, după cum spune Maria Constantinescu, mama a două fete, una care trece în clasa a X-a și cealaltă în clasa a VI-a. “Încercăm să alegem pentru copii și împreună cu ei profesii pe care să le practice într-o lume care este într-o schimbare accelerată. Cum ai putea să decizi, să convingi un tânăr să urmeze o profesie care nu știi ce viitor are, ce căutare pe piața muncii, o piață din care tu nu vei mai face parte prea mult timp. Fără o viziune nu poți face nicio predicție, nicio alegere”, adaugă Maria Constantinescu, care are 41 de ani și lucrează ca bibliotecară în Curtea de Argeș.  

Asta e ceea ce am încercat noi să facem vorbind cu tineri ca Sabina Neguț, care au reușit să pornească deja pe un drum, și cu specialiști în educație, pentru a crea o imagine care să-i ajute pe părinți și copii să ia cea mai bună decizie pentru viitor.

Care este oare “ingredientul” principal al omului de mâine, al omului de succes? “Suntem la a treia revoluție industrială, fabrica dispare, iar omul de care este nevoie este omul capabil să creeze. Adică acela care are abilitatea de a produce ceva nou – ceva care combină lucruri existente pentru a obține un lucru inexistent – și care are valoare, deci poate fi tranzacționat”, spune Varujan Pambuccian, doctor în matematică al Facultății de Matematică a Universității din București, specialist în IT&C. El crede că școala de azi, și nu doar cea românească, nu este adaptată nevoii de oameni creativi, ci continua să pregătească oameni repetitivi. “Asta nu înseamnă că școala trebuie neglijată, dar ea oferă răspunsurile pentru o jumătate a problemei. Restul trebuie suplinit prin alte forme de învățământ nonformale”, precizeză Pambuccian.

Așadar ce trebuie să facă părinții pentru a da un start bun copiilor lor? Cum pot suplini lipsurile sistemului de învățământ? Iată o sinteză a câtorva sfaturi date de specialiști:

 

1.  Să depisteze din timp zona în care un copil se simte în largul său și să sprijine dezvoltarea sa în direcția respectivă. “Toți oamenii se nasc cu o uriașă curiozitate și dorință de cunoaștere. Calitățile acestea se pot dezvolta sau diminua foarte repede. Iar diminuarea se întâmplă cu o largă contribuție a familiei, școlii și societății. Majoritatea părinților nu sunt dispuși să riște alternative curriculare, au încredere oarbă în stat și își parchează copiii la școală, așa cum îi parchează seara în fața tabletei”, spune Varujan Pambuccian.

2.  Să-l ajute să-și dezvolte gândirea divergentă. Este vorba de abilitatea de a da mai multe răspunsuri unei întrebări. “Specialistul britanic în educație Ken Robins vorbește de un amplu studiu făcut în legătură cu acest mod de gândire pe loturi de copii de grădiniță, aceștia fiind retestați de-a lungul drumului lor prin școală. Concluzia studiului a fost o scădere dramatică a acestei capacități de la 98% la câteva procente. Pentru prima revoluție industrială, lucrul acesta nu reprezenta o problemă. Pentru lumea de azi, da”, avertizează Pambuccian.

3.  Să se asigure că la școala la care învață, copilul primește cunoștințe solide în disciplinele clasice și că profesorii de acolo i se potrivesc și nu îl fac să se plictisească la ore, spun specailiștii în educație.

4.  Să-i asigure cât mai multe activități extra-școlare. “Un copil trebuie ajutat să-și găsească drumul și prima condiție e să vadă cât mai mult din lucrurile pe care oamenii le pot crea”, mai spune Pambuccian. În afară de cluburilor destinate lor, activităților sportive regulate, activităților de informatică, copilul ar trebui să participe ca voluntar în acțiuni de scurtă sau lungă durată, din care să poată învăța cât mai mult, spune Ștefan Pălărie. Specialistul adaugă că un copil, cu cât va avea parte de mai multă interacțiune cu alți oameni, cu atât va fi pregătit mai bine pentru viitor.

5.  Să-l lase să exerseze cât mai mult în luarea deciziilor și realizarea de alegeri personale. De exemplu copilul ar trebui să primească sume de bani lunare, cât de mici, pe care să le gestioneze singur, să fie lăsat să aleagă cu ce se îmbracă, cum își petrece timpul liber, care să fie sportul sau activitățile extracurriculare. “Părintele trebuie să conștientizeze că alegerile greșite și greșelile fac parte din procesul de învățare. Copilul trebuie ghidat și consiliat, dar decizia ultimă îi aparține”, spune președintele Școlii de Valori.

6.  Să îi ceară părerea. “Dacă ai o dificultate la birou, una financiară sau un conflict este absolut sănătos să implici copilul în deciziile tale și apoi să-i povestești care au fost consecințele”, spune Ștefan Pălărie, care e și tatăl unui băiețel de șapte ani, Teo.

7.  Să îi dea multă încredere. Trebuie să-i insufle copilului în permanență curaj și încredere să încerce lucruri noi. Iar cele mai potrivit mediu pentru a testa sunt experiențele de voluntariat, sau, de ce nu, chiar cele plătite. “Eu, în perioada liceului, colaboram cu o editură pentru care tehnoredactam texte, fiind plătit la pagină. Nu era o sumă colosală, dar învățam importanța și valoarea banilor”, spune specialistul Ștefan Pălărie.

8.  Să nu-i ceară să fie bun la toate. În schimb este foarte bine să-ți întrebi copilul “Ce-ți place cel mai mult?”, iar la acea activitate, ca părinte, să fii foarte pretențios.

9. Să-l lase să urmeze cariera profesională care-i place. “Cel mai neferit parcurs în viață este să trăiești un vis ce nu-ți aparține, nu simți că e al tău”, spune Marian Staș, expert în educaţie, absolvent al „John F. Kennedy School of Government” de la Universitatea Harvard din SUA.  

10. Să-i încurajeze să urmărească performanța profesională de cel mai înalt standard și nu prestația mediocră, indiferent de profesia aleasă, mai precizează Staș, care coordonează programul „Liderii Mileniului 3”, un modul educaţional de leadership care sprijină dezvoltarea personală şi profesională a tinerilor.

 

Anda Șontea, mama lui Vladimir, un băiat de zece ani, interesată de tot ceea ce implică viața copiilor și educația lor a hotărât să facă mai mult și să se implice dezvoltând un proiect pe internet dedicat puștilor cu vârste între 9 și 17 ani. “Cu pushtimea.ro vrem să descoperim ce-i face speciali pe fiecare dintre ei, să creem modele dintre cei care excelează în diverse domenii, să-i sprijinim pe cei care își doresc să realizeze ceva, dar nu au posibilități”, spune Anda, care are 40 de ani și lucrează ca economist la o firmă din București.

Pe acest site, cei care scriu sunt copiii – oricine e bine-venit –, vorbiind despre ce-i interesază și despre problemele lor și tot ei încercând să ofere soluții. “Da, una dintre cele mai arzătoare întrebări, e ce să facă în viitor. Recent, una dintre colaboratoarele site-ului își punea problema dacă ar trebui să facă psihologie sau jurnalism, așa cum ar vrea ea, sau să urmeze Academia de Poliție, așa cum ar vrea tatăl ei”, spune Anda Șontea. Alegerea unei meserii de viitor pentru Vladimir, reprezintă și pentru Anda marea întrebare: “Aș vrea să facă ceva ce îi face lui plăcere. Și, în mod firesc, îmi doresc să reușească să trăiască bine făcând ceea ce-i place”.

 

Dar care vor fi oare meseriile cele mai cerute în viitor, cele care le-ar putea asigura tinerilor și provocarea de care au nevoie și un câștig decent. Unele încă nici nu au apărut, pentru altele încă nici nu s-a găsit un nume, iar altele vor dăinui, urmând să se schimbe odată cu lumea. Am încercat, împreună cu specialiștii să aruncăm o privire și să identificăm măcar o parte dintre domeniile în care cererea de forță de muncă va exista.

1. Programator. Cu o mare cerere pe piața muncii în acest moment, specialistul în IT&C, Varujan Pambuccian e de părere că nu va fi foarte longevivă, fiind totuși o meserie sigură în următorii 15 ani. “Dar, un om cu această meserie se va adapta destul de ușor la meseriile înrudite cu programarea”, spune el.

2. Meseriile de tester și de asigurare a calității. Specialiștii spun că acestea vor fi mai longevive decât par la ora actuală. Ele se referă la asigurarea calității unui produs sau serviciu software în ceea ce privește funcționalitățile, ergonomia, implementarea și documentarea lui.  

3. Fabricația aditivă e un domeniu relativ nou și presupune realizarea de obiecte sau organe umane, utilizând tehnologii de construcție strat cu strat. “Aceasta are un spectru larg de utilizare de la zona casnică până la substituirea proceselor de fabricație clasice, a tehnologiilor din construcții, din industria alimentară sau din medicină”, spune Pambuccian.

4. Bioinformatica. Și acesta e un domeniu nou, care presupune realizarea de obiecte programate biologic, nu neapărat vii, care pot avea un spectru uriaș de utilizări de la medicină la iluminat public, de exemplu. Varujan Pambuccian spune că anul trecut a fost finanțat prin crowfunding un astfel de proiect care își propunea realizarea unor copaci fosforescenți, care să asigure iluminatul public gratuit și ecologic.

5. Etica științelor vii. Este una dintre meseriile de viitor identificate de un grup de specialiști britanici și se referă la acea persoană care își va folosi cunoștințele complexe în filozofie, medicină, bioștiințe pentru a hotărâ dacă anumite experimente pot fi continuate fără repercursiuni la nivel moral sau chiar accidente grave.

6. Controlul climatului. Pe măsură ce schimbările climatice afectează din ce în ce mai mult planeta se simte nevoia de experți, care să controleze sau chiar să inverseze efectele lor.

7. Serviciile de sănătate. E un domeniu cu longevitate mare, în cadrul căruia vor apărea însă și meserii noi, probabil ca cea de nanomedic (specialiști care dezvoltă și coordonează roboți de dimensiuni microscopice care intră în organism pentru a preveni sau a lupta împotriva unor boli grave) sau chirurg în augmentarea memoriei (chirurg care se va ocupa de adăugarea de memorie suplimentară la oameni)

8. Serviciile educaționale. “Orice societate are nevoie de oameni capabili să comunice sau capabili să transforme comunicarea în artă. Iar un profesor bun este cel care este capabil să producă emoție indiferent de domeniul în care predă”, spune Pambuccian.  Pe de altă parte, specialiștii britanici spun că în viitor școala ar putea fi susținută în mediul virtual cu ajutorul unor avataruri care vor înlocui cadrele didactice. Dar, evident tot va fi nevoie de persoane care să supravegheze procesul de predare și să se asigure că totul funcționează corect și elevii acumulează informații noi.

9. Servicii juridice pentru mediul virtual. Se pare că nevoia unor specialiști în drept care să analizeze evoluția disputelor legale privitoare la mediul online este din ce în ce mai acută.

10. Agricultura. “Mare potențial îl va avea agricultura de nișă, pe loturi mici”, spune Pambuccian. De asemenea specialiștii prevăd aparția unei noi meserii ca fermierul vertical, ceea ce presupune plantarea culturilor pe vericală în construcții special plasate, chiar în mijlocul zonelor urbane aglomerate.

 

Majoritatea părinților sunt îngrijorați însă că sistemul educațional din România nu oferă suficiente șanse copiiilor pentru a avea un viitor asigurat. “Cred că sistemul de învățământ românesc nu îi pregătește complet. Poate oferi, dacă ai noroc să dai peste profesori care mai cred încă în menirea lor, un bagaj de cunoștințe rezonabil”, spune Anda Șontea.

Iar Maria Constantinescu completează: “Școala românească oferă multe date teoretice. Cu practica stăm mai prost”. Fiica ei cea mare, Sânziana, își va alege cel mai probabil o carieră în lumea teatrului. “În clasa a VI-a mi-a spus că vrea să devină actriță. Am știut întotdeauna că are o înclinație spre uman. Atunci am crezut că e un vis copilăresc. Acum, când urmează să treacă în clasa a X-a, nu mai cred la fel. Poate improviza și poate convinge prin ceea ce face. Nu pot spune că teatrul e o decizie luată, dar cu siguranță se va îndrepta spre munca cu oamenii în mod direct”, spune Maria. Fiica ei mai mică, Amalia, care are 11 ani, spune că se face cântăreață. “Are o voce deosebită. Amândouă cântă foarte bine și fac cursuri de canto”, adaugă mama lor.

Într-o cercetare națională realizată în anul 2014 de Școala de Valori împreună cu IPSOS Research s-a descoperit că mulți dintre adolescenții din România sunt orientați către științele umaniste. “Cu siguranță nu putem vorbi de un drum închis acestor domenii, însă trăim într-un deceniu al căutărilor de talente în lumea științelor reale: informatică, inginerie, matematică și fizică, biologie și bio-tehnologie”, spune Ștefan Pălărie, președintele Școlii de Valori.

Școala românească are plusuri și minusuri, dar există soluții pentru oricine. “Universitățile românești sunt categoric foarte bune. Ca și școala preuniversitară, care se dovedește foarte bună atunci când un copil pleacă de la o școală românească la una din străinătate. Ceea ce le lipsește este stropul de pragmatism care face diferența dintre absolvenții lor și cei ai instituțiilor similare din lumea euroatlantică”, spune Pambuccian. Specialistul recomandă în primul rând universitățile de stat din centre universitare mari din țară.

Ștefan Pălărie spune că un tânăr care a intrat la o facultate din România, dar care încă nu e decis asupra drumului, ar putea să urmeze cursurile Universității Alternative (universitateaalternativa.ro), care oferă un mediu de învățare deschis, și să facă și voluntariat într-o asociație studențească.

“Școlile românești de medicină, arhitectură, matematică, teatru-film, dar și altele sunt foarte bune, dar e un fapt incontestabil că sunt departe de top în clasamentele internaționale”, spune Marian Staș. El susține pentru tinerii de azi ideea unui mix de opțiuni – de exemplu, facultatea în România și apoi masterat-doctorat în afară.

Unii tineri au ales însă să plece mai devreme și să urmeze o universitate în afară. E și cazul Sabinei Neguț. “Într-o zi, tata a auzit la televizor despre organizarea unui târg de oferte educaționale ale universităților din străinătate. Eram în clasa a IX-a când m-am dus la primul târg să văd despre ce este vorba. Am fost încântată de oferta lor, de zecile de specializări pe care ți le puneau la dispoziție. Dacă aș fi mers la o facultate în România aș fi urmat Dreptul, așa, până la urmă am ales o universitate din Marea Britanie unde fac o dublă specializare în drept și afaceri (law&business)”, spune Sabina, care are 21 de ani și a început acum anul IV-a la Universitatea Huddersfield.   

Târgurile “World Education Fair” sunt organizate în fiecare an în mai multe orașe din România de către IntegralEdu, organizație care oferă consultanță gratuită tuturor celor care sunt interesați să studieze în străinătate, indiferent de vârstă, profil sau specialitatea dorită. “Din punct de vedere financiar, cele mai avantajoase universități sunt cele din Olanda, Marea Britanie și Danemarca. Olanda are universități bune pe programe de business, IT și drept internațional, taxe de școlarizare destul de mici, de până la 2.000 euro pe an, iar costurile de întreținere nu depășesc 400 euro/lună”, spune Oana Constantinescu, marketing manager IntegralEdu.

Marea Britanie are și ea o ofertă atractivă. Iar Sabina Neguț s-a îndreptat spre o universitate din această țară. “Cu ajutorul consultanților îți faci dosarul și aplici. Dacă vrei, poți obține împrumut de studii de la Guvernul britanic, pe care îl returnezi după ce termini facultatea și îți găsești un loc de muncă. Și asta doar dacă ai un anumit venit, iar rata nu e deloc împovărătoare, undeva între 40 și 60 lire/lună. În privința cazării, pe perioada studiilor poți să stai într-un apartament cu mai mulți colegi și te costă mai puțin.  Și mulți dintre noi muncim part-time câte 15 ore pe săptămână în cadrul universității și astfel ne putem întreține”, explică Sabina.

În ceea ce privește Danemarca, tinerii din Uniunea Europeană pot studia fără taxă, dar costurile de trai sunt mai ridicate, astfel că ajunge să te coste tot la nivelul Olandei.

Dar, oricine e interesat poate intra pe site-ul integraledu.ro, să completeze un formular pentru a fi anunțat când se țin târgurile educaționale sau pentru a lua direct legătura cu un consultant. După terminarea facultății, Sabina își dorește să urmeze masterul tot în Marea Britanie. “Visul meu este să ajung să lucrez în drepturile omului la Comunitatea Europeană. Și sper că voi reuși”, spune tânăra.

Până la urmă, îngrijorările părinților sunt deseori inutile. “Eu una m-am convins de asta. Oricâte griji ne vom face noi, părinții, tot copilul este cel care decide. Și, într-un fel sau altul, fiecare se va descurca. Eu, personal, încerc să cresc copii fericiți, copii responsabili, care să știe că nimic nu vine gratis. Și care să învețe că orice decizie, dacă nu mai folosește, se poate schimba”, spune Maria Constantinescu.

 

Abilitățile care te ajută să ai succes

 

Uneori, mai importante decât specializarea pentru care se pregătește un copil sunt abilitățile pe care el trebuie să le dezvolte pentru a avea succes în carieră. Iată câteva dintre acestea:

 

1. Ambiția de a învăța lucruri noi, dorința de a-și depăși limitele. Pentru astfel de tineri motivați de realizări, viitorulnu ridică prea multe semne de întrebare.

2. Valoarea. Oricine aflat în căutarea unei slujbe trebuie să fie foarte conștient de valoarea care o aduce companiei angajatoare.

3. Obișnuința de a reflecta după ce o acțiune a încetat. Doar atunci se poate produce învățarea conștientizată, doar atunci cineva poate extrage concluzii – “Ce merge? Ce nu merge? Cum poate fi făcut diferit?”

4. Abilitatea de a crea în scurt timp o rețea de persoane care te pot ajuta. “Astăzi, cel care știe cum să caute online un subiect, cum să găsească experți, antrenori și ghizi în procesul de învățare sunt cei care vor cuceri viitorul. Cei care vor învăța rapid orice, vor fi cei care vor “supraviețui”.

5. Capacitatea de a scrie și a vorbi corect. În ciuda comunicării intermediate de tehnologie, e important ca tinerii să știe să poarte conversații și în viața reală.

6. Terminologia specifică. A știi vocabularul specific unui anumit domeniu este strâns legat de succesul professional.

7. Experiența. Aceasta nu se formează doar la locul de muncă, ci poate fi obținută și prin acțiuni de voluntariat, antreprenoriat sau participarea la evenimente în cadrul propriei comunități.

8. Adaptabilitatea. Orientarea tinerilor către găsirea de soluții îi vor face mai valoroși, mai competitivi, mai conștienți de capacitățile lor și mai independenți.

Surse: din proiectul “Meseriile viitorului”, susținut de SIVECO România pe Hotnews.ro – preluare din e-book-ul “Preparing Young People for Jobs of the Future”, de Jennifer Kushell; declarații Ștefan Pălărie, președintele Școlii de Valori

Vote it up
238
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza