Ce ne face fericiti?

Multumirea care dureaza poate fi a noastra, spun expertii in fericire, daca o cautam in locurile potrivite
 

O casa de vis, acea calatorie mult asteptata spre o destinatie exotica, o masina noua... Sigur, toate acestea ne imbunatatesc starea de spirit pentru o vreme. Dar pentru efecte de durata, noi dovezi spun ca ar trebui sa urmam o alta cale.

In urma studiilor intreprinse, s-au strans motive surprinzatoare pentru care unele persoane sunt mai fericite decat altele. Cercetari efectuate de Universitatea din Minnesota, avand ca subiect de referinta gemenii, au demonstrat ca aproximativ 50% din diferenta nivelului de fericire de la o persoana la alta este determinata genetic. Nu mostenim trairi specifice care ne fac mai mult sau mai putin optimisti. Mai degraba, ADN-ul nostru este responsabil pentru ceea ce cercetatorii numesc „punctul fix al fericirii”. „Poti castiga la loterie si asta te poate face mai fericit pentru o vreme... iar un deces in familie te coboara, dar te ridici la loc”, spune Kevin Haroian, director al Minnesota Center for Twin & Family Research (Centrul de cercetare al gemenilor si familiei din Minnesota). Vei avea intotdeauna suisuri si coborasuri in viata, dar, in ansamblu, atitudinea pe care o ai de obicei este punctul tau fix de fericire.”

Inca zece procente din diferenta dintre nivelurile de fericire este influentata de diverse situatii prin care treci in viata (factori circumstantiali) si de factori de mediu care se pot schimba zilnic, spune Sonja Lyubomirsky, cercetatoare in domeniul fericirii la University of California, Riverside. (Gandeste-te la plusul de satisfactie obtinut atunci cand primesti laude pentru o treaba bine facuta sau la cum ti se inrautateste starea de spirit cand vremea este mohorata.)

Pentru ca fericirea este intangibila si dificil de masurat, aceste procente reprezinta niste repere aproximative si nu niste reguli stricte, fiind influentate in mod diferit de felul in care fiecare individ percepe fericirea. Domeniul psihologiei pozitive (studiul fericirii) a descoperit ca persoanele care au tendinta sa fie fericite percep toate evenimentele intr-un mod mai pozitiv decat persoanele nefericite, acestea din urma fiind mai predispuse sa se imbufneze dupa ce seful le-a criticat munca sau sa descopere neajunsuri in situatii aparent placute.

Dupa ce contabilizam coeficientul de fericire mostenit si cel ce tine de circumstante, doar aproximativ 40 de procente din diferenta dintre nivelurile individuale de fericire mai raman in sfera noastra de influenta. Am face bine sa ne concentram asupra acestor 40 de procente, spune Sonja Lyubomirsky. „Schimbarea deliberata a modului de actiune a unei persoane poate furniza un potential de stimulare a fericirii cel putin egal, probabil chiar mai mare, decat schimbarea circumstantelor care afecteaza persoana respectiva”, a explicat ea.

Cercetarile indica patru zone-cheie in care schimbarile deliberate ale atitudinii si modului de actiune vor da cele mai multe roade in ce priveste fericirea noastra: familia, comunitatea, munca si credinta.

 

Familia

In 1938, Studiul Grant, inca in desfasurare, a fost lansat la universitatea Harvard din Statele Unite, urmarind vietile a 268 de studenti ai universitatii de la 18 ani in sus, pentru a determina, printre altele, ce caracteristici, obiceiuri si experiente de viata permit oamenilor sa prospere.

Studiul a confirmat cateva lucruri despre care bunul simt ne spune ca sunt adevarate: ca o copilarie in care am avut parte de dragoste prezice fericire in viata adulta; ca barbatii sunt mai fericiti la maturitate daca sunt apropiati de copiii lor. Si ca unul dintre factorii determinanti ai unei batraneti fericite este o casnicie buna.

Secretul fericirii este sa daruiesti si sa accepti dragostea, spune George Vaillant, director al Studiului Grant din 1972 pana in 2004, pentru ca oamenii trebuie sa aiba conexiuni semnificative cu alti oameni pentru a simti cu adevarat bucuria.

„Ce caracterizeaza emotiile pozitive precum credinta, speranta, dragostea, piosenia, recunostinta, care duc spre fericire, este ca nimeni nu le poate simti fara conexiuni”, spune Vaillant. „Nu simti bucurie, dragoste, compasiune pe o insula pustie.”

Barbatii participanti la Studiul Grant care nu si-au permis niciodata sa daruiasca din plin dragostea si nici sa fie iubiti (chiar daca au fost casatoriti) au fost unii dintre cei mai nefericiti subiecti ai studiului. „Dragostea este periculoasa pentru ca ne face vulnerabili”, spune Vaillant.

Daca nu te-ai nascut intr-o familie iubitoare, iti poti crea propria „familie” cu prieteni sau rude. Legaturile de sange sunt irelevante, atata timp cat iti tratezi „familia” ca pe una veritabila.

„Nu rudele sunt importante, ci capacitatea de a stabili conexiuni si de a permite sa fii conectat”, spune Vaillant.

„Sa daruiesti si sa accepti iubirea trebuie sa fie o strada cu doua sensuri.”

 

Comunitatea

Comunitatea pe care o construiesti in jurul tau – in principal din prieteni – iti poate stimula fericirea. Nu e totusi suficient sa te inconjori de trupuri calde. Pentru a culege adevarata bucurie din prietenie, trebuie sa dai dovada de incredere si seriozitate.

„Toti oamenii fericiti au relatii apropiate – cel putin cateva persoane pe care te poti intr-adevar baza”, spune profesorul de psihologie Ed Diener de la University of Illinois, cercetator cunoscut in domeniul psihologiei pozitive, care subliniaza ca prieteniile semnificative trebuie sa fie reciproce. „Fii o persoana pe care altii se pot baza. Cercetarile arata ca cei mai fericiti oameni tind sa se gandeasca la ceilalti, nu doar la ei insisi.”

Unii oameni cred ca prietenii nu sunt la fel de importanti ca rudele – pentru ca anumite prietenii se destrama cand cineva isi schimba serviciul sau se muta in alt oras – dar cercetarile au demonstrat ca ambele sisteme de sustinere furnizeaza beneficii care stimuleaza moralul.

Prieteniile pot fi benefice in mod special pentru persoanele care au interese total diferite de cele ale membrilor familiilor lor. Spre deosebire de rude, prietenii ti-i poti alege, asa ca poti crea o comunitate care sa te sustina din oameni care au o gandire asemanatoare si pasiuni comune. „Se poate intampla sa fim construiti sa ne simtim mai relaxati si mai fericiti in preajma oamenilor care ne sustin”, spune Diener. „Studiile psihologice au descoperit ca a avea un prieten aproape face ca un hop sa-ti para mai putin abrupt si te face mai putin anxios intr-o situatie stresanta.”

Oamenii singuratici, fara confidenti, tind sa fie nefericiti. In prezent, in conditiile in care ne bazam tot mai mult pe tehnologie si pe telecomunicatii, mai multi oameni sunt izolati. Informatii provenite de la respectatul General Society Survey (GSS – Studiul Social General) al Universitatii din Chicago, care a urmarit nivelurile de fericire ale americanilor din 1972, au relevat ca in 2004 una din patru persoane nu avea cu cine sa discute despre evenimente importante.

Singuratatea afecteaza negativ sanatatea si longevitatea, asa ca merita sa cladesti relatii semnificative. Desi s-ar putea sa nu reusesti sa-ti modifici punctul fix de fericire, poti schimba obiceiuri precum gandirea negativa, ce poate sabota prieteniile si fericirea.

„Concentreaza-te asupra a ceea ce este bun in oameni si asupra a ceea ce-ti merge bine in viata”, spune Diener.

 

Munca

Munca da sens si scop vietii tale, fiind in stransa legatura cu fericirea. Studiile au aratat ca persoanele handicapate complet sunt mai putin fericite decat alti oameni, in mare parte din cauza ca nu pot desfasura niciun fel de activitate lucrativa. Cercetarile au descoperit de asemenea ca disponibilizarile provoaca o scadere serioasa a nivelului fericirii, dupa care oamenii nu-si revin complet, nici chiar dupa cativa ani, cand si-au gasit deja un alt serviciu.

Un sondaj desfasurat in 2010 de Studiile Europene ale Conditiilor de Munca a descoperit ca, in cele mai multe tari europene, 80% din repondenti au spus ca serviciul pe care il au le genereaza sentimentul pe care ti-l da o treaba bine facuta. La fel, Arthur C. Brooks, presedintele American Enterprise Institute, folosind datele GSS, a descoperit ca peste 80% din americani sunt de asemenea satisfacuti de slujbele lor.

Cea mai buna metoda de a-ti spori fericirea personala prin munca este sa gasesti bucurie in ceea ce faci. „Cheia este sa lucrezi astfel incat abilitatile si pasiunile tale sa se intalneasca”, spune Brooks. „Trebuie sa aduci un plus de valoare in viata ta, precum si in vietile celorlalti.”

Valoarea inseamna lucruri diferite pentru oameni diferiti. Pentru cei care castiga painea de zi cu zi, capacitatea de a-si sustine familia din punct de vedere financiar este o sursa de satisfactie. Dar prea mult timp petrecut la serviciu se poate intoarce impotriva ta. Dependentii de munca ar putea fi prinsi in mrejele muncii lor semnificative, in detrimentul altor surse de fericire. „Sunt recompensati pentru munca lor, dar nu se prea intalnesc cu celelalte trei surse de fericire (familia, comunitatea si credinta) si se intreaba: «De ce sunt atat de nefericit?»”, spune Brooks. Pentru portofoliul fericirii tale, trebuie sa te gandesti la toti acesti factori, nu doar la serviciu.”

Iti poti creste moralul prin munca, chiar daca nu esti platit, cat timp te pasioneaza ceea ce faci. Sa cresti copii si sa desfasori activitati de voluntariat in afara caminului se califica la munca semnificativa din punct de vedere al fericirii. „Este faptul ca obtii succese”, spune Brooks. „Nu conteaza daca obtii bani in schimbul muncii.”

 

Credinta

In secolul 21, cand oamenii par mai interesati de bani, de cultura pop si de gadgeturi decat de valorile de moda veche precum spiritualitatea si religia, e reconfortant sa afli ca oamenii se pot baza pe credinta si spiritualitate pentru a deveni mai fericiti. Parte a motivului este ca, pentru a-ti urma credinta, probabil vei face parte dintr-o comunitate, iar apartenenta la un grup de persoane cu aceleasi idei produce sentimente pozitive.

„Rostul spiritualitatii este conectarea”, spune George Vaillant. „Intotdeauna implica oameni.”

Nenumarate studii si sondaje de opinie au aratat ca, fiind un grup, oamenii religiosi sunt mai fericiti decat cei care nu se bazeaza pe credinta lor, probabil datorita conexiunilor interpersonale. Dar asta nu inseamna ca trebuie sa aderi la o religie organizata pentru a avea parte de beneficii. Credinta se poate aplica de asemenea unor situatii cat se poate de laice.

„Speranta, increderea, respectul – toate aceste emotii conduc la fericire sau la o stare de bine, deseori fiind confundate cu religia mai degraba decat cu sanatatea mentala”, spune Vaillant. „Nu stiu daca Einstein a umbrit vreodata usa unei sinagogi, dar si-a petrecut intreaga viata vorbind despre veneratie, o credinta intr-o forta superioara tie insuti.”

Daca unele persoane interpreteaza credinta ca fiind sinonima cu increderea, altele identifica credinta cu sistemul lor de convingeri si valori. Pentru cei pentru care credinta inseamna religie, exercitarea unui efort constient de a participa la evenimente spirituale poate ajuta oamenii cu mai putine conexiuni sociale sa interactioneze cu un grup relevant de oameni care impartasesc valori asemanatoare. Vaillant a descoperit ca barbatii participanti la Studiul Grant care aveau relatii apropiate cu membrii familiilor lor extinse erau mai putin inclinati sa caute experiente spirituale, in timp ce oamenii care erau deconectati de prieteni si familie dobandeau o religiozitate crescanda odata cu trecerea timpului.

„Credinta aduce cu sine confort”, spune Vaillant. „Obtii starea de bine sau conexiuni acolo unde poti. Daca nu ai o sotie iubitoare de 50 de ani si 12 nepoti devotati, poate ca e o idee buna sa mergi intr-un pelerinaj spiritual.”

 

Sa fiu mama si sotie e slujba de vis”

Tanja Koechli, 43 de ani, locuieste in Meilen, Elvetia, cu sotul ei, cinci copii biologici, unul adoptat si doi copii pe care ii creste in calitate de asistenta maternala.

„Sunt intr-adevar norocoasa. Am o familie minunata. O ducem bine din punct de vedere financiar, nu avem probleme de sanatate, iar pentru mine sa fiu sotie si mama este o slujba de vis. Mi-am gasit locul in viata. Sa dau nastere copiilor, sa le ofer un camin, sa le incurajez calitatile si sa ii ajut sa-si depaseasca slabiciunile este ceva semnificativ si de durata. Imi ofera placere si satisfactie.”

„Dar fericirea e atat de fragila daca o faci sa depinda de factorii externi. Circumstantele se pot schimba in viata mai repede decat crezi. Imi iubesc familia, dar as pune o povara prea mare pe umerii lor daca i-as face responsabili pentru fericirea mea. Cred ca Regele David, psalmistul, avea dreptate cand spunea: «Uniunea cu Dumnezeu este pentru mine binele suprem.» Pentru ca eu stiu ca ii pot incredinta fara teama viata mea, sunt cu adevarat fericita. Poate unul dintre cei mai fericiti oameni in viata.”

 

Munca mea inseamna foarte mult pentru mine”

Mirjam Lukasse, 53 de ani, este o moasa cu doctorat din Norvegia. Este de asemenea profesor asociat si cercetator postdoctoral. Ea traieste alaturi de sotul ei in Oslo, dar cariera sa a purtat-o in jurul lumii, incluzand zece ani petrecuti in Pakistan.

„Munca mea inseamna foarte mult pentru mine. Daca iti place ceea ce faci, totul devine mai usor si mai placut, iar la mine munca este prioritara in raport cu multe altele. La lucru am ocazia sa raspund unor provocari, sa invat lucruri noi, sa calatoresc in strainatate si sa contribui la imbunatatirea serviciului de moase. E distractiv sa predau la cursul de moase – studentii sunt atat de dornici sa invete! E un sentiment minunat cand supraveghez studenti care elaboreaza o lucrare scrisa ce se dovedeste a fi peste asteptarile tuturor.

„Cercetarile pe care le fac imi ofera oportunitatea de a-mi atinge propriile obiective si de a-i ajuta pe altii sa si le atinga pe ale lor. Dobandesc un puternic sentiment de fericire de fiecare data cand public un articol stiintific si cand obtinem fonduri pentru proiecte de cercetare.”

„Bineinteles, sanatatea, casatoria si credinta mea contribuie la fericirea mea. Iar vizitele mele in tari cu probleme m-au facut sa fiu recunoscatoare ca traiesc in Norvegia.”

 

Am avut ocazia sa cunosc multi oameni cumsecade”

Christian Kaaber, 53 de ani, din Nivå, Danemarca, este un anticar care vinde carti vechi, este casatorit si are doi copii. Ca multi alti danezi, el este un membru activ in mai multe organizatii, inclusiv Asociatia Daneza a Anticarilor, Clubul Bibliofil din Danemarca, Asociatia pentru Mestesugarii Cartii si societatea istorica locala.

„Cea mai mare placere pentru mine este sa colaborez cu oameni activi si sa-mi impart timpul liber cu altii care au aceleasi pasiuni si care, in final, imi pot deveni prieteni foarte apropiati. Consider ca danezii sunt in general rezervati, spre deosebire de americani, de exemplu, care pot socializa intens cu vecinii. In Danemarca, daca vrei sa intalnesti oameni, de obicei e o idee buna sa te inscrii in diferite asociatii. Personal, n-am intalnit niciodata atat de multi oameni buni din orasul meu cum am intalnit in perioada cand eram membru activ al Lions Club (Clubul Leilor). Am avut ocazia sa intalnesc oameni cumsecade, pe care altfel nu i-as fi cunoscut.”

 

„Gasesc fericire in piosenie”

Pentru Mirjam Booij-Hendriks, 50 de ani, sotie si mama din Nieuwleusen, Olanda, credinta este o piatra de hotar pentru moralul ei. In timpul unei confruntari bruste cu propria mortalitate, ea a atins un nou nivel al constiintei religioase.

In 1994, sotul meu a suferit de un blocaj al rinichilor, iar eu am fost diagnosticata ca fiind suspecta de cancer ovarian. Cand ma indreptam spre sala de operatii, credinta in Dumnezeu mi-a fost incercata mai intens ca niciodata. Stateam fata in fata cu moartea si ma temeam de ce s-ar intampla cu copiii nostri, acum ca si eu, si sotul meu eram grav bolnavi. Dar intr-un final m-am predat unui Dumnezeu al iubirii. Am gasit pacea realizand ca, indiferent ce s-ar intampla, el ne va ajuta in felul lui. Tumoarea mea era benigna, iar sotul meu a primit un rinichi de la un donator. Dar confortul pe care l-am gasit in credinta m-a ajutat sa trec prin ani in care am avut grija de copiii si de sotul meu. Credinta in Dumnezeu mi s-a intarit, iar aceasta este fundatia pe care inca mai construiesc. Imi gasesc fericirea in piosenie si satisfactii profunde in mici lucruri, precum o buburuza sau un zambet. Stiu ca Creatorul meu doreste sa avem o relatie. El m-a chemat, iar eu am raspuns.”

 

Fericirea este...

Danezii sunt cei mai fericiti oameni de pe Pamant, conform World Hapiness Report 2013 (Raportul Mondial despre Fericire, 2013). Aproape de danezi, in clasamentul celor mai multumite natiuni, se afla norvegienii, elvetienii, olandezii si suedezii. Acestea sunt rezultatele unei cercetari efectuate de Gallup World Pool in 156 de tari, intre 2010 si 2012.

Un raport anterior referitor la fericire, care se baza pe datele unui studiu Gallup incheiat in 2011, acorda onoarea de a se afla pe primele locuri tarilor scandinave Danemarca, Finlanda si Norvegia.

 

Asadar, ce-i face atat de fericiti pe danezi?

Desi starea de sanatate conteaza, „sa ai pe cineva pe care sa te poti baza in vremuri de restriste”, dupa cum se exprima autorul, conteaza si mai mult. Politicile sociale din Danemarca si din alte state scandinave ofera o plasa de siguranta care protejeaza cetatenii impotriva celor mai neplacute efecte ale somajului, bolii si tolerantei sociale.

 

Alte variabile importante care contribuie la fericire, conform autorilor, au fost speranta sporita de viata, libertatile individuale, absenta coruptiei si generozitatea (masurata prin valoarea donatiilor caritabile).

Sondajul nostru

Am intrebat 6.000 de cititori din Finlanda, Germania, Cehia, Ungaria, Polonia, Romania, Slovenia si Rusia: Ce are cea mai mare importanta pentru fericire – credinta, munca, familia sau comunitatea? Cea mai mare parte a repondentilor (73%) a pus familia pe primul loc.

 

 

Vote it up
223
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza