România a evitat, în vinerea trecută, unul dintre cele mai costisitoare scenarii generate de actuala criză politică. S&P Global Ratings a decis să păstreze ratingul suveran la BBB-/A-3, cea mai mică treaptă din categoria recomandată pentru investiții, menținând totodată o perspectivă negativă.
Acest lucru înseamnă că România nu a fost retrogradată în zona „junk”, dar nu a obținut nici un certificat de bună purtare. Verdictul a venit într-un moment delicat, când țara nu dispune de un guvern cu puteri complete, după ce președintele Dan a făcut patru nominalizări pentru funcția de premier.
Întrebarea pertinentă este: cât costă o țară fără guvern?
Nu există un cont specific în care să fie menționată „criza politică: X miliarde de lei”. Este greșit să atribuim orice depreciere a leului, orice creștere a dobânzilor sau ieșire din rezerva valutară a BNR exclusiv politicii. Totuși, există o factură care se răspândește în economie.
Impactul asupra dobânzii cerute României
Un stat care cheltuiește mai mult decât încasează este obligat să se împrumute. România are nevoie de sume semnificative de finanțare exact într-o perioadă în care investitorii caută să înțeleagă cine va conduce țara și dacă următorul guvern va continua consolidarea fiscală.
Reuters a raportat înainte de decizia S&P că randamentele obligațiunilor românești pe zece ani au crescut cu aproximativ 60-80 de puncte de bază în doar două săptămâni, atingând cele mai mari valori din ultimul an.
Deși poate părea o creștere minoră, pentru o țară care trebuie să refinanțeze datoriile și să se împrumute constant, câteva zecimi de punct procentual pot avea un impact semnificativ. De asemenea, dobânda nu va dispărea odată cu încheierea crizei politice; obligațiunile emise acum vor rămâne în datoria statului mulți ani, iar costurile lor vor fi acoperite din bugetele viitoare.
Asta înseamnă că acești bani sunt utilizați pentru a plăti pensiile, salariile funcționarilor, spitalele, școlile sau infrastructura.
Al doilea cost: deprecierea leului
Instabilitatea politică nu determină automat deprecierea monedei naționale. Cursul de schimb este influențat de inflație, deficitul extern, dobânzi, fluxurile de capital, politica BNR și evoluțiile internaționale. Totuși, incertitudinea politică crește riscurile. Reuters a observat că blocajul politic a coincis cu slăbirea leului și creșterea randamentelor obligațiunilor, demonstrând că o criză politică poate afecta rapid viața cotidiană.
Un leu mai slab afectează costurile pentru chirii, ratele la credite sau leasingul auto și implică, de asemenea, importuri mai scumpe. România depinde de bunuri de consum, materii prime și echipamente a căror valoare este legată de euro. Într-o economie care se confruntă cu o inflație ridicată, cursul de schimb devine un canal prin care riscurile politice se transformă în creșteri de prețuri.
Ratingul: o barieră pe care România trebuie să o mențină
Importanța verdictului S&P devine evidentă, având în vedere că BBB- este ultima treaptă din categoria „investment grade”. Sub acest nivel începe zona speculativă sau „junk”. S&P a decis pe 2 octombrie să nu retrogradeze România, dar a menținut o perspectivă negativă.
Aceasta este o evaluare a riscului de rambursare a datoriilor, nu o recompensă pentru guvern. S&P a subliniat vulnerabilitățile existente, menționând că procesul îndelungat de formare a guvernului ar putea împiedica reducerea deficitului în 2027 și 2028. Agenția ar putea lua în considerare o retrogradare dacă ajustările fiscale nu sunt realizate; în schimb, perspectiva ar putea deveni stabilă dacă deficitele se reduc și există un plan credibil pe termen mediu.
Prin urmare, problema economică nu este doar disputele politicienilor, ci și blocajele care afectează deciziile financiare esențiale ale țării.
Începerea adevăratei facturi
Un guvern interimar poate gestiona statul, dar este mult mai greu să ofere investitorilor o viziune clară asupra anilor următori.
Cine va elabora bugetul pentru 2027? Cum va continua reducerea deficitului? Ce cheltuieli vor fi reduse? Ce taxe vor fi modificate? Ce reforme vor continua?
Și, poate cel mai important, cine garantează că măsurile anunțate vor mai fi valabile peste șase luni?
În lumea piețelor financiare, incertitudinea are un cost. Cu cât răspunsurile sunt mai neclare, cu atât investitorii vor solicita o primă de risc mai mare pentru a împrumuta statului.
Dar ce s-a întâmplat cu cele 4,8 miliarde dispărute din rezervele BNR?
O altă cifră semnificativă a fost raportată în această săptămână. Rezervele valutare ale BNR au scăzut în septembrie cu aproximativ 4,8 miliarde de euro, de la 64,87 miliarde la 60,06 miliarde de euro.
Ar fi tentant să afirmăm că acestea sunt „miliardele pierdute din cauza crizei politice”, însă acest lucru ar fi eronat.
O parte considerabilă a ieșirilor din rezervă se datorează operațiunilor Ministerului Finanțelor și plăților legate de datoria publică. Sursele din presa economică sugerează plăți de aproximativ 2,7 miliarde de euro pentru datorii.
Rezerva BNR nu reprezintă un cont de economii al României și nici un indicator direct al costurilor generate de instabilitatea politică, dar evoluția sa trebuie monitorizată, având în vedere că BNR operează într-o economie cu un deficit extern considerabil și o monedă sub presiune.
Facturile pe care nu le primim niciodată
Cel mai mare cost al unei crize politice ar putea fi cel mai greu de cuantificat: este vorba despre investițiile amânate.
Compania care așteaptă șase luni pentru a deschide o nouă fabrică. Fondul care cere randamente mai mari. Antreprenorul care nu mai angajează. Proiectul public care rămâne blocat. Fondurile europene care sosesc mai lent din cauza întârzierilor în reforme.
Niciunul dintre aceste aspecte nu apare într-un raport intitulat „Costul crizei politice”, dar împreună generează o creștere economică mai scăzută, investiții reduse și venituri bugetare slabe.
România a trecut testul de vineri, păstrând ratingul investment grade. Totuși, menținerea perspectivei negative de către S&P sugerează că testul nu s-a încheiat.
O țară poate funcționa o perioadă fără un guvern stabil. Salariile sunt plătite, pensiile sunt distribuite, magazinele sunt deschise, băncile oferă credite, iar oamenii merg la lucru. Economia nu se oprește, dar, încet, începe să plătească mai mult pentru a continua să funcționeze.
Sursa articol: https://hotnews.ro/cat-ne-costa-o-tara-fara-guvern-2365991
Sursa foto: Inquam Photos
