Cât de mult putem forţa corpul uman?

După ce au analizat o serie de studii şi recorduri, oamenii de ştiinţă au stabilit în cifre care sunt limitele până la care poate fi dus organismul uman.
 

Articole similare

Noi, oamenii, suntem programaţi să devenim mai rezistenţi, mai rapizi şi mai inteligenţi, să ajungem mai departe, să trăim mai mult şi să populăm fiecare colţ de pământ. De câteva zeci de ani tot stabilim noi şi noi recorduri mondiale, dar când vom atinge totuşi punctul maxim al progresului? Indiferent cât de mult ne potenţăm abilităţile naturale, potenţialul nostru e condiţionat de anumite principii ştiinţifice – legile fizicii, ale biomecanicii şi termodinamicii – care nu pot fi modificate de ambiţia umană. Iată, prin urmare, ce spun oamenii de ştiinţă despre limitele noastre, despre cât de departe putem duce organismul uman.

Cea mai mare greutate pe care o putem ridica: 454 kilograme

Cei mai mulţi dintre noi ne mirăm când aflăm că greutatea maximă pe care o pot ridica culturiştii este de 454 kilograme, însă Todd Schroeder, specialist în biokinezie la Universitatea din California de Sud, e de părere că aceştia sunt nişte fricoşi. Creierul nostru limitează numărul de fibre musculare care pot fi folosite pentru o activitate fizică tocmai pentru a ne proteja de o eventuală rănire. „Dar, dacă anulezi acest sistem de avertizare, poţi produce mult mai multă forţă“, spune cercetătorul, care e de părere că un antrenament optim, inclusiv unul mental, poate ajuta sportivii să obţină cu până 20 la sută mai multă putere decât în mod normal.

Cât de mult putem creşte în înălţime: 2 metri şi 45 de centimetri

În anii 1930, Robert Pershing Wadlow, faimosul Uriaş din Illinois, a atins aproape doi metri şi jumă­tate în înăţime din cauza unei hipersecreţii a glandei pituitare. Statura sa impunătoare exercita o presiune atât de mare asupra sistemului circular încât nu îşi putea simţi picioarele, iar oasele sale erau atât de fragile încât trebuia să poarte proteze pentru a se deplasa. Aceste limitări fizice l-au făcut pe inginerul Thomas Samaras să estimeze că, deşi înălţimea medie a omului a crescut în ultima perioadă datorită nutriţiei mai bune, ne vom opri din crescut undeva la 2,13 metri. Studiile sale mai arată că fiecare 2,5 cm peste o înălţime de 1,52 m ar costa 1,3 ani din speranţa de viaţă, deşi ceilalţi cercetători contrazic vehement acest lucru.

Cât de multe lucruri putem ţine minte: 1 milion de gigabiţi de amintiri

În cazul în care creierul tău de un miliard de neuroni ar stoca fiecare amintire în parte, „ai rămâne cu doar câţiva gigabiţi liberi, cam cât încape şi pe o memorie USB“, explică Paul Reber, psiholog la Universitatea Northwestern. Numai că fiecare neuron formează în jur de 1.000 de conexiuni cu alţi neuroni şi astfel capacitatea de memorie a creierului se extinde exponenţial şi ajunge undeva la un milion de gigabiţi. Dar nu spaţiul de stocare este problema, ci abilitatea noastră de a înregistra şi de a reţine date.

Cât de deştepţi putem deveni: Un coeficient de inteligenţă de 198

Abdesselam Jelloul a înregistrat acest scor la un test de inteligenţă în 2012. Cu excepţia câtorva minţi sclipitoare, dacă IQ-ul tău se a-propie de legendarul 160 al lui Einstein, atunci poţi spune că te situezi la limita de sus a inteligenţei umane. „Creierul nostru operează la un nivel apropiat de capacitatea de procesare a informaţiei“, spune Simon Laughlin, neurobiolog la Universitatea din Cambridge, iar acest lucru e dictat de o serie de compromisuri funcţionale – creie­rul uman nu ar fi atât de eficient dacă ar creşte în mărime şi capacitate.

Care este cea mai mare viteză cu care putem alerga: 10,5 metri pe secundă

După ce sprinterul Usain Bolt a bătut recordul mondial la proba de 100 de metri în timpul Olimpiadei din 2008, Mark Denny – biolog la Universitatea Stanford – s-a întrebat dacă nu cumva omul poreclit Fulgerul a atins viteza maximă la care poate ajunge corpul uman? După ce a făcut un grafic al recordurilor mondiale la proba de 100 de metri începând cu anii ’20, cercetătorul american a prezis o limită de 9,48 de secunde pentru proba de 100 de metri, ceea ce înseamnă o viteză de 10,55 metri pe secundă, cu 0,10 secunde mai mult decât recordul atletului jamaican – mult mai rapid, într-un sport unde diferenţa între performanţă şi mediocritate este dată de câteva milizecimi de secundă.

Numărul cel mai mare de prieteni pe care îi putem avea: 150 de prieteni

Nu vorbim de prietenii de pe Facebook, ci de cei din viaţa reală, pe care te poţi baza atunci când ai nevoie. Pornind de la acest criteriu, Robin Dunbar, psiholog la Universitatea din Oxford, afirmă că numărul maxim de prieteni este de 150. Britanicul a examinat datele recensămintelor efectuate pe triburi, care aveau în medie 148 de membri. Acelaşi număr apare cu regularitate şi în managementul afacerilor. Exemplul cel mai faimos este al fondatorului companiei GoreTex, care a insistat să îşi organizeze personalul din fabrici în colective separate de câte 150 de muncitori, astfel încât oamenilor să le fie mai uşor să se împrietenească în interiorul grupului şi să dezvolte un sentiment de apartenenţă la mediul de lucru.

Timpul cel mai lung pe care îl putem petrece fără somn: 11 zile

În 1964, Randy Gardner, un băiat de 17 ani din San Diego, s-a trezit la 6 dimineaţa pentru a-şi începe proiectul ştiinţific: încercarea de a bate recordul mondial la numărul de zile fără somn. Şi aşa Randy a ajuns în Cartea Recordurilor. Adolescentul a stat treaz timp de 11 zile în timp ce William Dement, psihiatru la Universitatea Stanford, i-a monitorizat semnele vitale. Deşi uşor iritat, Randy Gardner a rămas lucid pe toată perioada experimentului. De atunci, studiile au arătat că şoarecii de laborator privaţi de somn mor după 30 de zile, iar în anii ’80 a fost descoperită o boală rară, numită insomnia familială fatală, caracterizată de insomnia netratabilă progresivă, ce cauzează moartea în câteva luni până la câţiva ani.

Cât de mult putem trăi fără mâncare solidă: 382 de zile

Într-un studiu din 1973, la Universitatea Dundee din Scoţia, „Pacientul A.B.“, în vârstă de 27 de ani, cântărea 207 kilograme când a început regimul fără mâncare solidă. Sub atenta îndrumare a doctorilor, pacientul obez a consumat doar mâncare noncalorică precum drojdie şi multivitamine. Până la finalul studiului, un an şi aproape o lună mai târziu, acesta ajunsese la 82 de kilograme. Pentru că a fost un experiment ştiinţific şi nu o dietă alimentară, acest tip de alimentaţie nu a fost ulterior recomandat nici măcar persoanelor obeze, aşa că trebuie menţionat: nu încercaţi acest regim acasă.

 

COPYRIGHT © 2014 DE JUDY DUTTON. POPULAR SCIENCE (12 AUGUST 2014), POPSCI.COM.

Vote it up
213
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza