Când glicemia e prea mare

Sfaturi pentru un stil de viață sănătos și o glicemie normală  
 

Articole similare

Puțini oameni se gândesc la diabet înainte ca medicul să le spună că glicemia e prea mare. Dar chiar şi atunci când analizele arată un nivel „normal“ al glicemiei, s-ar putea să nu fii în afara oricărui pericol. Conform unor cercetări de ultimă oră, un nivel al zahărului în sânge apropiat de limita de sus a valorilor considerate normale ar putea creşte riscul de îmbolnăvire, determinându-i pe unii medici să ia în serios astfel de rezultate. În special dacă pacienţii prezintă alţi factori de risc, cum sunt obezitatea sau istoricul familial.

Limita, cumva arbitrară, dintre glicemia normală şi cea crescută, asociată cu diabetul, ar putea oferi un fals sentiment de siguranţă mai multor milioane de oameni, consideră cercetătorul Nicolas Cherbuin, de la Universitatea Naţională din Australia. Studiul, realizat de echipa lui şi publicat în 2013, arată că pacienţii de vârstă mijlocie care, în urma analizelor (recoltate la opt ore de la ultima masă) aveau glicemia la limita superioară a valorilor normale au avut o activitate cerebrală mai redusă într-o zonă a creierului importantă pentru memorie şi rezultate mai proaste la anumite teste specifice, decât persoanele cu un nivel mai scăzut al zahărului în sânge.

Alte studii indică faptul că glicemia aflată la limita superioară a valorilor normale ar putea spori riscul de a contracta boli de inimă – din cauza inflamaţiilor şi pentru că vasele de sânge devin mai rigide. Un studiu realizat în Israel, în anul 2012, a relevat că persoanele cu glicemia cuprinsă între 90 şi 99mg/dl erau cu 40% mai predispuse la afecţiuni cardiace decât cele cu glicemia sub 80 mg/dl.

Riscul de cancer este un alt motiv de îngrijorare. Când cercetătorii au monitorizat timp de 13 ani mai multe femei din Italia, a reieşit că cele care aveau glicemia la limita superioară a valorilor normale erau cu 52% mai predispuse să se îmbolnăvească de cancer la sân decât cele cu nivelul glucozei sub 80. Un motiv ar putea fi acela că insulina pe care corpul o produce pentru a regla nivelul zahărului din sânge accelerează creşterea şi multiplicarea celulelor.

„Toţi adulţii ar trebui să fie conştienţi de nivelul glicemiei lor şi să-şi schimbe stilul de viaţă când nivelul zahărului din sânge trece de 90“, e de părere cardiologul Joel K. Kahn.

„Un nivel ideal al glicemiei este sub 85. Fiecare unitate suplimentară e asociată unui risc crescut de a avea probleme de sănătate, aşa că cel mai bine e să iei măsuri cât mai curând posibil“, spune el.

Asociaţia Americană pentru Diabet recomandă să ne facem analize de sânge la fiecare trei ani, începând cu vârsta de 45 de ani. „Dar e posibil să fie nevoie să faci analize mai devreme şi mai des dacă aparţii unui grup etnic cu risc ridicat (afro-american, amerindian, originar din insulele Pacificului sau hispanic), dacă eşti supraponderal, dacă ai avut diabet de sarcină sau dacă ai rude apropiate care au diabet“, spune doctorul Gail Nunlee-Bland, director al Centrului pentru Tratamentul Diabetului de la Spitalul Universitar Howard, SUA.

Experţii îndeamnă la mai multă vigilenţă. Cercetări importante arată că mai multă mişcare şi o dietă mai sănătoasă pot opri instalarea diabetului. În urma studiului clinic „Programul de Prevenire a Diabetului“, desfăşurat în 27 de centre din Statele Unite, s-a descoperit că persoanele cu prediabet pot micşora cu 58% riscul de a face diabet şi, în unele cazuri, pot chiar să reducă valorile glicemiei până la un nivel normal, dacă fac mişcare cel puţin 150 de minute pe săptămână şi scapă de câteva kilograme – dacă este nevoie, deoarece aproximativ 20% dintre persoanele cu prediabet sunt suple.

„Studiul a arătat că anumite schimbări în stilul de viaţă pot avea mai mult efect decât medicamentele contra diabetului“, spune dr. Jill Crandall, director al Unităţii pentru Studii Clinice ale Diabetului de la Colegiul de Medicină „Albert Einstein“, din SUA. Iar beneficiile pot fi de lungă durată, conform rezultatelor unui studiu similar, desfăşurat în China şi publicat în aprilie 2014: după 23 de ani, cei care au avut o dietă sănătoasă pe termen lung şi/sau un program de exerciţii fizice au fost mai puţin predispuşi să facă diabet.

Dacă glicemia ta a luat-o razna, urmează aceste sfaturi pentru îmbunătăţirea stilului de viaţă:

Mănâncă sănătos

DIETA MEDITERANEANĂ. Conform unor studii în care au fost implicate 140.000 de persoane, şansele de a face diabet sunt cu 21% mai mici în cazul celor care au o dietă mediteraneană: mese bazate pe vegetale, incluzând fructe, legume verzi şi uscate, nuci şi alune, cereale integrale şi ulei de măsline. Peştele şi carnea de pui sunt consumate cu regularitate, dar nu şi carnea roşie, untul sau dulciurile. Substanţe nutritive ca betacarotenul şi fibrele din alimentele pe bază de plante ajută la controlul glicemiei, iar uleiul de măsline ar putea reduce inflamaţiile.

ALEGE ALBASTRU. Consumul de antociani (substanţe nutritive care conferă strugurilor şi fructelor de pădure culoarea violacee) a fost asociat cu un control mai bun al glicemiei, conform unui nou studiu al unor cercetători britanici. „O porţie de struguri sau fructe de pădure pe zi poate avea acelaşi impact asupra glicemiei ca reducerea cu un punct a indicelui de masă musculară“, spune cercetătorul Aedin Cassidy, de la Şcoala Medicală Norwich, din Marea Britanie.

NU SĂRI PESTE MICUL DEJUN. Dacă se întâmplă des să nu mănânci dimineaţa, eşti mai predispus la diabet de tip II. Micul dejun poate ajuta la stabilizarea glicemiei pe parcursul întregii zile. Pregăteşte un amestec de proteine, carbohidraţi complecşi şi grăsimi – de exemplu iaurt amestecat cu fructe, nuci şi alune. Dacă îţi începi ziua consumând carbohidraţi simpli (un covrig şi suc de portocale) este la fel de rău pentru glicemie ca şi săritul peste o masă.

Fă mişcare cu cap

ŢINE-TE DE PROGRAM. Femeile care au făcut atât exerciţii tip cardio, cât şi antrenament pentru forţă (cel puţin o oră), în fiecare săptămână, au avut cel mai mic risc de a face diabet – cu aproximativ o treime mai mic decât cele care nu au făcut mişcare. După o sesiune de fitness, muşchii tăi absorb mai multă glucoză din sânge. Pe măsură ce ai o formă fizică mai bună, celulele devin mai sensibile la insulină.

RIDICĂ-TE DE LA BIROU. Plimbă-te câte două minute la fiecare 20 pe care le petreci stând jos. Un studiu recent arată că reprizele regulate de mers ajută la reducerea vârfurilor de glicemie de după fiecare masă.

Discută cu doctorul tău

CALCULEAZĂ-ȚI RISCURILE. Fă un test de risc pe diabetes.org (în limba engleză) sau pe http://www.sanatate.org/teste/diabet_scor.php şi arată-i rezultatele medicului tău, la următoarea vizită. Un scor mai mare poate indica necesitatea unor analize de sânge.

FARMACIA DE ACASĂ. Medicamentele pentru afecţiuni obişnuite, cum sunt steroizii pentru controlul astmului, statinele pentru îmbunătăţirea nivelului colesterolului şi diureticele pentru reducerea tensiunii arteriale, ţi-ar putea creşte nivelul glicemiei. Eventual, întreabă-ţi medicul dacă există un alt tratament pentru afecţiunile tale, fără efecte secundare.

Vote it up
145
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza