Au, spatele meu!

Tratamente de ultimă oră şi cele mai bune sfaturi, de la experţi de top din întreaga lume
 

Renate Mangold, editor de carte în vârstă de 57 de ani în Stuttgart, îşi petrecea o mare parte din zi la birou, ţintuită în scaun. Singurul care protesta împotriva acestui regim era spatele ei înţepenit. Durerea apărea în zona lombară, urca în valuri, apoi se estompa treptat. În timp, femeia s-a obişnuit cu durerea şi a învăţat să o ignore.

Dar în anul 2010, după ce a ţopăit pe ringul de dans la nunta nepoatei ei, durerile de spate au început să persiste mai mult timp. Iniţial, Renate şi-a văzut de treabă. Nu a acordat prea multă atenţie unor simple spasme dorsale.

Apoi i s-a oferit ocazia să plece pentru un weekend la un spa, în Bavaria – locul perfect pentru un răsfăţ. Cel mai mult avea nevoie de un astfel de tratament spatele ei care suferise atât de mult. Duminică seara, Renate s-a cuibărit sub plapumă, relaxată şi fericită. S-a trezit a doua zi de dimineaţă în agonie. Nu se putea mişca de durere.

„Soţul meu m-a ajutat să mă dau jos din pat şi să mă îmbrac. Apoi l-a sunat pe doctor“, povesteşte Renate.

Vizita la medicul ortoped din Stuttgart s-a soldat cu o veste proastă: durerile de spate care o supărau de ceva timp erau cauzate de un disc intervertebral herniat.

Asta însemna că alunecase din poziţia iniţială. Iar problema nu mai putea fi ignorată.

De ce ne doare spatele?

Durerile de spate sunt vechi de când lumea, dar stilul nostru de viaţă nu face decât să înmulţească mai mult ca oricând cazurile de probleme lombare. Durerea de spate apare, de obicei, la o vârstă înaintată sau în urma unor traumatisme ale coloanei vertebrale, ale muşchilor spatelui sau ale discurilor intravertebrale. Dar, la fel de bine poate fi cauzată şi de orice muncă ce implică statul pe scaun, în faţa unui computer, timp de ore întregi pe zi.

„Nici nu ne dăm seama că, în cea mai mare parte a timpului, oamenii au umerii căzuţi şi sunt uşor aduşi de spate“, spune dr. Kristopher Karvelas, specialist în reabilitare fizică pe pro-bleme de coloană vertebrală, la Centrul Medical Wake Forest Baptist, din Carolina de Nord. „O postură incorectă poate suprasolicita coloana vertebrală şi în timp, duce la dureri de spate“.

Estimările variază, dar se ştie că aproape nimeni nu scapă fără să experimenteze măcar o dată o durere de spate, iar cel puţin jumătate dintre noi va suferi de afecţiuni lombare în viitor. În plus, aşa cum şi Renate Mangold a aflat pe pielea ei, durerile de spate ce revin constant sunt de obicei „discogenice“, adică implică afecţiuni ale discurilor intravertebrale.

„Durerea discogenică este principala cauză a unui spate cu probleme la persoanele cu vârste între 30 şi 60 de ani“, explică prof. dr. Maarten van Kleef, şeful Departamentului de Management al Durerii, în cadrul Centrului Medical Universitar Maastricht, din Olanda.

RMN-ul poate induce în eroare

Discurile intervertebrale sunt nişte structuri cartilaginoase ce acţionează ca nişte tampoane, cu rolul de a capitona spaţiul dintre oasele care se leagă între ele, pentru a forma şira spinării (vertebrele). Cu un exterior mai dur şi un interior moale, de consistenţa unui gel, discurile interverte-brale absorb şocurile mecanice pe care le exerciţi asupra coloanei tale vertebrale de fiecare dată când mergi, te aşezi, alergi sau ridici ceva.

Presiunea exercitată asupra spatelui poate cauza, în timp, crăpături la unul sau mai multe discuri intervertebrale, ceea ce face ca substanţa gelatinoasă din interiorul discului să se scurgă. Câteodată, scurgerea gelatinoasă inflamează ţesuturile din jur şi produce durere. Deşi, de multe ori, durerea cauzată de un disc alunecat din poziţia iniţială nu se trage de la crăpătura în sine, ci de la faptul că o porţiune a discului herniat apasă pe un nerv. Pe lângă durerile de spate şi de picior, un nerv iritat de o hernie de disc poate cauza amorţeală şi furnicături în picioare, dar şi disfuncţii ale vezicii urinare sau ale intestinelor.

Din moment ce un disc herniat poate fi depistat de o tomografie sau de o rezonanţă magnetică (RMN), ai putea crede că afecţiunile spatelui sunt foarte uşor de diagnosticat. Dar nu este chiar aşa, spun experţii.

Dr. Charles Argoff, specialist în neurologie şi director al Departamentului de Studiu al Durerii din cadrul Centrului Medical Albany din New York, explică de ce. Deşi, personal, nu are dureri de spate, spune: „Sunt 50% şanse să fiu diagnosticat cu hernie de disc dacă fac un RMN al porţiunii lombare“. Medicul face trimitere la un studiu din 1994, care a relevat că peste jumătate din persoanele trecute de 30 de ani care au făcut un examen RMN, au aflat că suferă de hernie de disc. Cu toate acestea, nu toţi pacienţii diagnosticaţi se plângeau de dureri de spate.

„Trebuie să avem mare grijă, să nu ne grăbim să interpretăm rezultatele unui RMN sau al unei tomografii“, spune dr. Charles Argoff. Nu toate discurile herniate dezvoltă simptome şi nu toate durerile de spate sunt cauzate de o hernie de disc.

Alţi factori responsabili pentru un disconfort în zona lombară variază de la o simplă întindere de muşchi, până la afecţiuni serioase, cum sunt pietre-le la rinichi, infecţii ale coloanei vertebrale, pintenii osoşi, tumori sau bolile care afectează principalele organe ale corpului. În mod normal, doctorii nu se bazează doar pe o rezonanţă magnetică pentru a pune un diagnostic. Un examen fizic amănunţit este important, pentru a exclude orice alte cauze posibile.

Dacă durerea se resimte mai degrabă la mijlocul spatelui decât concentrată pe partea stângă sau dreaptă sau dacă creşte în intensitate când spatele este adus în poziţie normală, după o aplecare în faţă, „acestea ar putea indica o durere lombară discogenică“, spune prof. dr. Maarten van Kleef.

Repausul la pat, de evitat

După ce i-a prescris analgezice, medicul i-a recomandat Renatei Mangold să urmeze un tratament de trei săptămâni într-un centru de reabilitare. „Am făcut fizioterapie, terapie cu apă şi am învăţat să mă relaxez“, povesteşte Renate.

Perioada petrecută la centru a ajutat, dar nu atât de mult pe cât ar fi sperat. Aşa că, următorul pas a fost ca femeia să se înscrie la un club de fitness, dotat cu echipament special pentru exerciţii care combat durerile de spate. Renate s-a refăcut aproape complet şi spune că asta se datorează în cea mai mare parte programului zilnic de exerciţii fizice.

„De cele mai multe ori, pacienţii cu dureri lombare sunt sfătuiţi de prieteni sau de familie «ar trebui să te menajezi mai mult, încearcă mai bine să te odihneşti»“, spune dr. M. Fahad Khan, profesor asistent de anesteziologie la Centrul Medical Langone, din New York. Acesta explică că este probabil cel mai prost sfat pe care cei cu dureri de spate îl pot primi. „Un stil de viaţă mai puţin activ favorizează atrofierea muşchilor şi cauzează probleme pe termen lung“.

Operaţia – ultima soluţie

Nu e mai simplu să te operezi şi să scapi definitiv de durerile de spate?

Conform unui raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), cauza care generează durerea de spate rămâne, de cele mai multe ori, neclară. Ce se întâmplă dacă discul tău herniat nu este sursa adevărată a durerii? În acest caz, operaţia de hernie de disc nu va avea niciun efect, declară experţii în domeniu. „De multe ori întâlnim pacienţi care continuă să se plângă de dureri lombare persistente şi după o operaţie corectoare de hernie de disc“, spune dr. M. Fahad Khan. „Noi numim această situaţie sindromul intervenţiei chirurgicale eşuate“.

Recomandarea doctorului Khan: „Înainte de a recurge la o operaţie importantă, încearcă toată gama de tehnici şi intervenţii mai puţin invazive, cum sunt injecţiile epidurale cu steroizi, care ajută la calmarea durerii“.

Câteodată, operaţia este însă cea mai bună soluţie. Este cazul pacienţilor care, în ciuda tratamentelor urmate, nu cunosc nici o ameliorare, al pacienţilor la care durerea se înrăutăţeşte sau apar simptome noi, al celor cu amorţeală sau slăbiciune accentuată în picioare, al celor care se plâng de orice schimbare în funcţionarea vezicii urinare sau a intestinelor. „Oricare dintre aceste simptome poate indica faptul că unul dintre discurile intervertebrale apasă pe un nerv“, spune dr. M. Fahad Khan.

În anul 2005, Radu Diaconu, un bărbat zvelt, de înălţime medie, din Bucureşti, care are astăzi 41 de ani, s-a accidentat la un meci de fotbal. Iniţial, nu a luat în seamă durerea de spate care l-a săgetat. Dar, după ce a ajuns acasă, când s-a aplecat să-şi ia ceva dintr-un sertar, a resimţit din nou aceeaşi înţepătură ascuţită în spate. Apoi, întreaga noapte, durerea nu l-a părăsit, iar piciorul stâng îl simţea amorţit.

Pentru că făcea destul de mult sport, Radu, de profesie inginer, avea o condiţie fizică bună aşa că nu s-a îngrijorat foarte tare. A doua zi s-a dus la medic, iar acesta i-a prescris timp de două săptămâni repaos la pat şi analgezice.

„Mi-a spus însă, că dacă după această perioadă nu sunt mai bine, să mă întorc la spital pentru un RMN“, povesteşte Radu. Şi, din păcate, aşa a fost. În următoarele două săptămâni durerea lui de spate s-a înrăutăţit. Când deja fiecare pas pe care îl făcea era însoţit de un spasm de durere, Radu a decis să se întoarcă la spital.

La fel ca Renate Mangold, Radu Diaconu suferea de pe urma unui disc herniat. Şi la fel ca ea, lui Radu i s-a prescris fizioterapie şi exerciţii menite să-i întărească spatele şi abdomenul – muşchii de bază ai organismului.

„Cu timpul, m-am simţit ceva mai bine. Şi, cumva, am început să mă obişnuiesc cu durerea, care devenise suportabilă“, povesteşte Radu.

Dar, în 2008, spatele a început din nou să îl supere destul de rău. A încercat toate tratamentele clasice, care îl ajutaseră în trecut. Nimic nu părea să mai aibă efect. „Mă mişcam câteva minute prin casă, după care trebuia să mă aşez“, îşi aduce aminte bărbatul.

Medicul i-a recomandat o discectomie deschisă – înlăturarea chirurgicală a fragmentelor din discul herniat, care lezează una din rădăcinile nervoase. „Eram speriat de operaţie şi mai ales de perioada de refacere“, mărturiseşte Radu, care s-a operat în septembrie 2008. Totuşi, azi e mulţumit că a decis să suporte intervenţia chirurgicală: „M-a ajutat mult. Nu am scăpat total de dureri, dar e mult mai bine ca înainte“.

Radu merge o dată la câteva luni la şedinţe de fizioterapie şi face anumite exerciţii care să-l ajute. De asemenea, evită să stea mult pe scaun.

O analiză din anul 2011, realizată pe studii din lumea întreagă, a comparat beneficiile intervenţiei chirurgicale cu avantajele unor tratamente mai puţin invazive şi a descoperit că pacienţii operaţi revin mai repede la un stil de viaţă normal. Cu toate acestea, după un an sau doi, pacienţii din ambele categorii ating niveluri similare de ameliorare a durerii. Descoperirea susţine recomandarea experţilor că doar cei asemenea lui Radu, care nu scapă de durerea acută în urma tratamentelor clasice, ar trebui să ajungă pe masa de operaţie.

Prevenţia, cel mai bun remediu

Din moment ce majoritatea dintre noi riscă să sufere, în viitorul apropiat, de o durere de spate, nu strică să ştim ce ne-ar putea salva de la spasme, injecţii cu steroizi, furnicături în picioare, crize de spate şi operaţie. Măsurile de prevenţie pentru un spate cu probleme sunt foarte simple: fii activ, dar nu peste măsură. Cel mai important lucru, după cum explică dr. Kristopher Karvelas, este să urmezi un program de exerciţii fizice care să îţi lucreze muşchii de bază şi să îi ajute să se menţină puternici. „Aşa cum îţi găseşti timp să faci exerciţii cardio pentru inimă, la fel trebuie să faci şi câteva exerciţii pentru sănătatea coloanei tale vertebrale. Asta le spun tot timpul pacienţilor mei“, adaugă dr. Kristopher Karvelas.

Un spaţiu de lucru conceput după principii ergonomice poate, de asemenea, să prevină durerile de spate şi să menţină coloana ta vertebrală în formă, spune dr. Karvelas. Biroul tău ar trebui, în mod ideal, să îţi permită să alternezi perioadele de lucru aşezat pe scaun cu cele în care stai în picioare – aceasta din urmă fiind poziţia cea mai indicată pentru un spate fără probleme.

Când te aşezi la birou, „e de preferat să ai un scaun cu suport lombar, pentru a menţine curbura naturală a coloanei, astfel încât spatele tău să fie lipit de spătar, iar tu să poţi menţine cu uşurinţă poziţia dreaptă, cu umerii sprijiniţi de scaun“. Poziţia monitorului este şi ea foarte importantă. „Ecranul computerului trebuie să fie la nivelul ochilor“, mai adaugă specialistul în problemele coloanei vertebrale.

Kilogramele în plus exercită o presiune pe muşchii spatelui. Prin urmare, menţinerea unei greutăţi normale este o măsură de prevenţie la fel de importantă. Dacă fumezi, ar fi bine să te opreşti. Unii doctori susţin că fumatul inhibă anumiţi nutrienţi să ajungă la coloană.

Pentru cei care deja se resimt de pe urma unor probleme cu spatele, majoritatea specialiştilor recomandă, în primul rând, exerciţii fizice făcute,la început, sub îndrumarea unui fizioterapeut. Exerciţiile sunt benefice chiar şi pentru cei care ajung, în final, să se opereze. Fizioterapia antrenează muşchii să menţină spatele într-o poziţie care reduce presiunea pe coloana vertebrală şi pe discuri.

„Activitatea fizică de rutină este probabil cel mai bun sfat pe care îl pot da celor care suferă de dureri de spate“, spune dr. M. Fahad Khan. Antrenamentul cu greutăţi uşoare, stretching, mersul pe jos, înotul, aerobic în apă, tai chi şi yoga, toate conţin exerciţii fizice potrivite pentru per-soanele cu dureri de spate. Totuşi, pentru început, este indicat să lucrezi cu un profesionist, care poate să determine ce mişcări sunt benefice şi ce exerciţii trebuie evitate, pentru a nu suprasolicita muşchii spatelui. Yoga şi exerciţiile de stretching sunt eficiente în reducerea simptomelor.

Acupunctura, un tratament recomandat deseori pentru durere, ar putea avea rezultate dezamăgitoare. Un studiu german, publicat în anul 2007, a comparat acupunctura adevărată cu o metodă înşelătoare şi a descoperit că tratamentul real a fost eficient pe 48% dintre pacienţi, pe când acupunctura falsă a dat rezultate la 44% dintre pacienţi. Iar un studiu din 2001, care a analizat efectele acupuncturii şi ale masajului terapeutic, a dovedit că masajul este mai eficient în ameliorarea durerii.

La capitolul medicamente, relaxantele musculare, antiinflamatoa-rele nesteroidiene (AINS) precum aspirina, ibuprofenul şi diclofenacul, gabapentinul (un anticonvulsiv folosit pentru dureri), opiaceele, corticosteroizii orali şi antidepresivele sunt toate folosite pentru eliminarea temporară a simptomelor. Deşi acetaminofenul (substanţa de bază din Tylenol) se prescrie des, un studiu recent a arătat că este cea mai puţin eficientă substanţă în combaterea durerilor de spate.

Tratamente care ne dau speranţe

Stimularea măduvei spinării. Deşi metoda a fost inventată în anul 1950, dr. M. Fahad Khan spune că stimularea măduvei spinării este abia acum pusă la punct ca tratament promiţător pentru durerea de spate, în special a durerii care persistă şi după operaţie.

„Implantăm doi conductori electrici în zona lombară, aproape de măduva spinării“, explică dr. Khan. „Conductorii creează un semnal electric, care maschează semnalele de durere din zona lombară şi din picioare“.

Conform prof. dr. Bart Morlion de la Spitalul Universitar din Leuven, Belgia, şi preşedintele ales al Federa-ţiei Europene de Management al Durerii, „stimularea măduvei spinării este disponibilă în majoritatea ţărilor europene“. Cu toate acestea, „din cauza costurilor mari ale operaţiei, tratamentul poate fi oferit pacienţilor doar după ce terapiile clasice au eşuat“. După implant, terapia de stimulare este eficientă o viaţă întreagă.

Marijuana medicinală. Remediu străvechi pentru multe tipuri de disconfort fizic, marijuana – sau cannabisul – a dovedit că reduce nevoia de opiacee în tratamentul durerii cronice.

Dr. Khan a explicat că unul dintre compuşii marijuanei (cannabidiolul) pare să fie eficient în tratarea nevralgiilor – ceea ce transformă această plantă într-un potenţial tratament benefic pentru problemele de disc herniat.

Medicamente personalizate. În aproape orice studiu, despre fiecare remediu în parte şi pentru orice tip de afecţiune, se arată cum la unele persoane funcţionează un anume tratament, în timp ce la alţii nu. De ce? „Pentru că suntem indivizi, nu statistici“, explică dr. Charles Argoff. De aceea, uneori, pacienţii au nevoie de medicamente personalizate.

În ceea ce priveşte durerea şi analgezicele potrivite pentru fiecare individ în parte, răspunsul ni l-ar putea da propriile noastre celule epidermice. Fiecare celulă a pielii noastre produce încărcări chimice când întâlneşte un stimulant dureros. Prin studierea situaţiilor când celulele se activează şi se dezactivează la durere, cercetătorii speră să anticipeze cu o precizie mai mare ce tratament îţi va uşura durerea, „fără să fii nevoit să încerci mai multe medicamente până vei găsi remediul care te face să te simţi mai bine“, explică dr. Argoff.

Terapia cu ozon. Deşi această procedură minim invazivă este încă în stadiu experimental, medicii din Italia, China şi India declară că terapia cu ozon este un succes. În acest moment sunt în desfăşurare în Canada studii clinice pentru acest tip de tratament. Iar un articol ştiinţific din anul 2014 susţine că atunci când ozonul (o componentă a aerului) este injectat în centrul gelatinos al unui disc herniat, discul se micşorează uşor. Astfel se elimină presiunea care cauza durere.

Pentru că este considerată un tratament alternativ sau complementar, „în unele ţări terapia este efectuată în medii private nefiind decontată prin asigurarea medicală“, spune prof. Morlion.

În timp ce câţiva dintre noi vor scăpa fără să simtă vreodată o durere de spate, cei mai mulţi dintre noi ne putem proteja dacă ne menţinem în formă muşchii spatelui şi cei abdominali, prin exerciţii fizice, şi dacă ne asigurăm un spaţiu de lucru ergonomic. Iar cei care deja se vaită „Au, spatele meu!“ este esenţial să se ţină permanent la curent cu cele mai noi tratamente. Astăzi avem la dispoziţie modalităţi excelente de a ne menţine coloana sănătoasă şi cât mai departe de presiunile dureroase.

Vote it up
160
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza