Animale geniale

Cercetari recente arata ca maimutele sunt artiste, delfinii discuta intre ei, iar zicala "minte de gaina" nu-i face dreptate acestei pasari.
 

<p>Cand vine vorba despre inteligenta, nimeni nu contesta suprematia omului. Cel putin asa credem. In ultimii ani, insa, cercetatorii au adus dovezi surprinzatoare de inteligenta si profunzime emotionala la animale, incepand cu firavele albine si terminand cu elefantii impunatori.

Prin intermediul studiilor de laborator si al cercetarilor din natura, oamenii de stiinta au descoperit ca animalele pot comunica idei complexe, pot rezolva probleme, pot folosi unelte. Ele stiu sa isi exprime sentimentele, comportamente considerate pana acum drept apanajul exclusiv al fiintelor omenesti.

Iata cateva exemple uluitoare: maimutele artiste

Dupa ce Janet Schmid a devenit, in 1996, directorul Gradinii Zoologice Little River, din orasul Norman, statul Oklahoma, a inceput sa invete foarte multe despre inteligenta maimutelor-capucin. Ea a adoptat, impreuna cu sotul ei, un capucin tanar si tare neastamparat, pe care l-au botezat Domnul Bailey. Maimutei ii placea in mod deosebit sa se plimbe cu masina, insistand sa introduca ea cheia in contact si apoi afundandu-se in scaunul din dreapta soferului. "Ii placea sa pandeasca de sub geam atunci cand ne apropiam de cate o intersectie. Atunci cand opream la semafor, sarea si se hlizea la pasagerii din masina de langa noi, doar ca sa-i sperie", isi aminteste Schmid.

Astazi, la varsta de 12 ani (maimutele-capucin traiesc circa 40 de ani), Domnul Bailey a devenit un pictor impatimit. Foloseste o gama larga de tuse pentru a crea tablouri colorate, abstracte si, ca orice artist temperamental, prefera sa nu fie deranjat atunci cand picteaza. Schmid povesteste: "Lucreaza nemiscat timp de o ora si nu lasa pe nimeni sa-l intrerupa pana cand nu lasa pensula jos. Este fascinant sa te uiti la el, deoarece iti dai seama ca esti martorul unui adevarat proces de gandire".

Twang, cainele de prerie

Cainii de prerie se alerteaza intre ei, cand se apropie alte vietati, prin intermediul unei game largi de sunete asemanatoare ciripitului pasarilor. Ei au dezvoltat un sistem de comunicare surprinzator de complex si au chiar si "dialecte" specifice fiecarei haite. "Parca ai auzi vorbind diferite persoane din California, Texas si Vermont", spune Constantine Slobodchikoff, profesor de biologie la Universitatea Northern Arizona, din Flagstaff. In cei 25 de ani de cand studiaza cainii de prerie din Gunnison, el i-a inregistrat "pronuntand" zece substantive diferite, printre care soim, caprioara si coiot, o serie de adjective care redau culorile, dimensiunile si formele, si chiar unele verbe care indica viteza. Astfel, un caine de prerie isi poate alerta haita "ciripind": "Un om inalt cu o camasa galbena se apropie rapid".

Slobodchikoff banuieste ca aceste animale ar putea avea un vocabular si mai bogat. In cadrul unui studiu inca in desfasurare, el a construit impreuna cu studenti cercetatori siluete de animale din lemn vopsit in negru, forme geometrice – ovale, triunghiulare si in forma de stea – pe care le-au amplasat in raza vizuala a unei haite de caini de prerie. Reactia? "Cainii de prerie au inventat noi cuvinte pentru a descrie aceste forme", spune Slobodchikoff.  Creierul lor retine un vocabular foarte mare pe care-l pot imbogati dupa voie."

Slobodchikoff spera ca in cele din urma sa ajunga sa vorbeasca cu animalele, desi a fost dezamagit de primele sale incercari: "Am imitat cat am putut de bine un caine de prerie care spune «coiot», dar ei mi-au aruncat doar o privire plina de dispret, de parca as fi spus un cuvant urat", spune Slobodchikoff.

Papagalul-sef

Desi termenul "creier de gaina" este considerat o insulta, unele pasari sunt chiar inteligente. Se considera ca un papagal african cenusiu care traieste la periferia orasului Boston are capacitatile cognitive ale unui copil de cinci ani. Alex are 29 de ani si a fost educat o buna bucata de timp de Irene Pepperberg, doctor in stiinte si profesor care a studiat la Harvard si care preda in momentul de fata la Universitatea Brandeis. Alex poate identifica 50 de obiecte diferite, sapte culori, cinci forme, numerele pana la sase si conceptele mai mare, mai mic, la fel si diferit. "+i spune «scuze»", afirma Pepperberg. "+tie ce trebuie sa spuna." Pepperberg sustine ca Alex ia hotarari gandite – ceea ce inseamna ca poseda capacitati lingvistice despre care mult timp s-a crezut ca-i deosebesc pe oameni de restul regnului animal. In timpul unui experiment realizat in 2004, cercetatorii i-au dat lui Alex cuburi divers colorate, in seturi de cate doua, trei si sase. Atunci cand a fost intrebat ce grupa de culoare cuprinde cinci cuburi, Alex a raspuns: "Niciuna". El a dat acelasi raspuns la repetarea testului. Desi Alex invatase inainte sa descrie diferentele dintre doua obiecte identice ca marime, se pare ca a interpretat singur conceptul de "niciuna" ca pe o absenta a cantitatii.

"Lucrul cel mai important este nu doar faptul ca intelege conceptul de «zero», dar si capacitatea sa de a extrage informatii dintr-un domeniu si a le aplica in altul. Seamana cu un elev de liceu care raspunde la intrebari intr-o emisiune de testare a cunostintelor generale", spune Pepperberg.

Aceste calitati l-au facut faimos pe Alex. O cautare pe internet a numelui sau (plus mentiunea papagalul african cenusiu) va identifica 207.000 de rezultate, aproape la fel de multe ca si un alt celebru Alex – prezentatorul de televiziune Alex Trebek.

Urangutanii educati

Deoarece structura ADN a urangutanilor este identica in proportie de 97% cu cea a oamenilor, nu este o surpriza ca aceste primate dau dovada de o capacitate cerebrala impresionanta. Un exemplu este Chantek, un urangutan in varsta de 28 de ani, care traieste in Gradina Zoologica din Atlanta. Crescut ca un copil de antropologul H. Lyn Miles, Chantek a invatat sa foloseasca toaleta, sa-si faca ordine in camera si primeste o alocatie baneasca pe care o cheltuieste in timpul escapadelor la McDonald’s. El cunoaste peste 150 de cuvinte in limbajul semnelor si intelege limba engleza vorbita. Cu un grad de inteligenta asemanator cu al unui copil de patru ani, el poate de asemenea sa confectioneze coliere, sa joace un joc de memorie prin care trebuie sa-si aminteasca niste imagini, gasind dublurile, si sa dea de inteles ca vrea sa fie scos in parc.

"Putem avea o conversatie si ne putem juca impreuna", spune Miles, profesor de antropologie la Universitatea din Tennessee, cu sediul la Chattanooga. "Chantek stie sa ceara sa fie imbratisat inainte de culcare." Dupa spusele lui Miles, Chantek a inventat chiar si cateva cuvinte noi, comunicand prin semne ca vrea «pasta de dinti din rosii» in loc de ketchup si «bautura de ochi» in loc de solutie pentru lentilele de contact.

Elefantii emotivi

Cunoscuti pentru memoria lor legendara, elefantii dau dovada si de o compasiune cel putin egala cu gabaritul lor. Atunci cand un elefant din turma merge mai incet din cauza unei rani, ceilalti il asteapta pana cand acesta ii prinde din urma. Daca un elefant cade intr-o groapa cu noroi, ceilalti il ajuta. "Incearca sa-l ridice de dedesubt, ca si cu un lift, dupa care il trag afara", spune Marc Bekoff, specialist in comportamentul animalelor si profesor la Universitatea Colorado, din Boulner.

Bekoff, autorul lucrarii Animal Passions And Beastly Virtues (Pasiunile animalelor si virtutile bestiilor), mentioneaza ca, atunci cand un elefant moare, ceilalti din turma il jelesc. El a studiat comportamentul unei turme de elefanti din nordul Kenyei, dupa moartea conducatoarei lor. "Se invarteau de colo-colo, cu capetele plecate si cozile atarnandu-le aproape de sol. Era clar ca erau in doliu", spune Bekoff.

Elefantii si-au demonstrat sensibilitatea si compasiunea si inainte de devastatorul tsunami din 2004 care s-a abatut asupra coastelor Thailandei. Martorii oculari au relatat ca elefantii faceau zgomot si alergau spre zone mai inalte. In drumul lor, ei au adunat si salvat cu trompele o duzina de turisti.

Minunile zumzaitoare

E greu sa-ti imaginezi ce cauta printre animalele destepte o vietate atat de mica precum o insecta. Cu toate acestea, umilele albine folosesc un limbaj care se situeaza pe locul al doilea, in materie de complexitate, dupa cel al oamenilor. Atunci cand o albina se intoarce la stup, dupa ce s-a hranit cu nectar din flori, ea efectueaza un fel de dans complicat prin care le spune celorlalte surate daca recolta merita deplasarea. "Albina poate trimite 10.000 de mesaje referitoare la distanta, directie si cantitatea hranei", spune James Gould, profesor de ecologie si biologie evolutionista la Universitatea Princeton. "Nici macar cimpanzeii sau delfinii nu pot spune atat de multe lucruri." Unii critici argumenteaza ca dansul albinelor este mai degraba expresia unui comportament innascut decat a inteligentei lor, insa Gould insista asupra faptului ca albinele au o anumita gandire. Daca simt ca se apropie o furtuna, se opresc din dansat, pentru ca alte albine sa nu fie surprinse de ploaie in timp ce cauta hrana. Atunci cand pornesc in cautarea unui nou salas pentru stupul lor, albinele care au gasit un loc uscat isi modifica brusc dansul daca un observator varsa un pahar cu apa pe locul ales. "Seamana cu oamenii care se gandesc daca sa cumpere o casa", spune Gould.

Ventuzele istete

Caracatitele nu au coloana vertebrala, dar se pare ca tot poseda ceva creier. La Acvariul din Seattle, specialistul in biologie marina Roland Anderson a observat ca specia de caracatite uriase din Pacific da semne nu doar de inteligenta, ci este plina si de personalitate. O femela a fost botezata Emily Dickinson, deoarece era atat de timida incat se ascundea intr-un colt ingust, din partea din spate a bazinului cu apa. Un mascul jucaus a fost denumit Larry Nerusinatul, pentru placerea cu care incerca sa le atinga pe tinerele voluntare care se apropiau prea mult de  bazin. "Daca ar fi fost barbat, ar fi fost dat in judecata pentru hartuire sexuala", spune Anderson.

Anul tecut, Anderson a pus la punct un test de inteligenta ceva mai neobisnuit. El a introdus niste raci in borcane din plastic, cu capacul bine inchis, pe care le-a dat la sapte caracatite. Majoritatea caracatitelor nu au reusit sa deschida borcanele. Dupa ce Anderson a perforat capacele borcanelor pentru ca animalele sa simta mirosul de rac, caracatitele si-au imbunatatit performantele. Apoi, el a frecat exteriorul borcanelor cu hering congelat, iar de aceasta data ele au deschis imediat capacele. "Este un semn de inteligenta", spune Anderson.

Ciorile destepte

Utilizarea uneltelor era considerata candva apanajul exclusiv al oamenilor, care ii deosebea pe acestia de animale, insa oamenii de stiinta afirma ca multe animale folosesc diverse ustensile. Vulturii din Tanzania arunca cu pietre in ouale de strut, pentru a le sparge. Batlanii verzi arunca pietricele in lac, ca sa atraga pestii la suprafata. Dar toate acestea nu sunt nimic pe langa ce fac ciorile, sustine Candace Savage, autoarea cartii Ciorile: intalnire cu niste tipi isteti. Ea a scris mult despre ciorile din Noua Caledonie, care rod capetele betelor pentru a fabrica    unelte elaborate, incovoiate, cu care sa scoata viermisorii din trunchiurile putrezite ale copacilor. Aceasta abilitate nu se limiteaza la animalele din salbaticie. In timpul unui studiu realizat la Universitatea Oxford, ciorile aflate in captivitate au invatat singure sa creeze unelte din sarma, pentru a extrage mancarea din scobiturile in lemn.

Delfinii cu imaginatie

Inca din vremea lui Aristotel, delfinii erau cunoscuti ca paznici intelepti ai marilor, care ii protejeaza pe marinari de rechini si conduc corabiile la tarm.  Insa capacitatea de a comunica intre ei, in special la distante mari, e impresionanta. Delfinii emit sunete pe frecvente inalte, prin intermediul carora converseaza cu alti delfini pe care nu-i vad.

Unii dintre ei pot intelege si limbajul semnelor. La Institutul pentru Studiul Delfinilor, de la Universitatea din Hawaii, antrenorii au invatat o femela pe nume Akeakamai ordinea si intelesul cuvintelor in propozitii. Atunci cand antrenorii ii transmiteau prin semne "persoana, plansa de surf, aport", Akeakamai stia ca trebuia sa duca plansa de surf unei persoane. Iar atunci cand antrenorii schimbau ordinea gesturilor, pentru a transmite "plansa de surf, persoana, aport", delfinul stia ca trebuia sa transporte persoana la plansa de surf.</p>

Vote it up
335
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza