Analize gratuite

In Bucuresti se fac testari pentru bolnavii cu limfom pana pe 1 octombrie
 

Aproximativ 74% din populatia globului nu cunoaste faptul ca limfomul e de fapt o forma de cancer. De aceea Asociatia Bolnavilor cu Limfom, au lansat in aceasta luna campania “Info Limfom”, care are drept scop informarea si educarea publicului din Romania despre existenta, simptomele si incidenta cancerului limfatic. Campania se desfasoara pe tot parcursul lunii septembrie, sub sloganul “Pune LIMFOMUL pe net!”.

Ce este Limfomul Hodgkin

Limfomul este o forma de cancer a sistemului limfatic ce se prezinta sub forma unor tumori solide. Ele apar cand acest tip de celule denumite limfocite incep sa se multiplice haotic si scapa de sub control. Noile celule nu sunt doar mult mai numeroase, ci au si caracteristici mult mai agresive, pot invada tesuturi, evitand restul celulelor imunocompetente astfel incat sa nu fie distruse.

Limfomul Hodgkin are tendinta de a se extinde de la o grupa ganglionara la urmatoarea, cuprinzandu-le pe fiecare pe rand.

Aceasta afectiune maligna are doua varfuri de incidenta: primul, in perioada 15-35 de ani, si al doilea dupa varsta de 55 de ani. Aceasta forma de cancer pare a fi mai frecventa la barbati decat la femei. Aceasta predominanta este mult mai pregnanta la varstele tinere, cand peste 85% din pacienti sunt baieti. Diagnosticarea si tratarea bolii intr-un stadiu incipient va imbunatati semnificativ supravietuirea pacientului, aceasta ajungand chiar la 90% daca tratamentul aplicat este corect, iar diagnosticarea s-a facut inca din stadiul I de boala.
Limfomul Hodgkin a fost unul din primele tipuri de cancer care au raspuns la radioterapie si ulterior la chimioterapie combinata.

Limfomul Hodgkin trebuie diferentiat de alte tipuri de limfoame sau alte cauze ce pot cauza marirea in volum a ganglionilor (adenopatie). Diagnosticul de certitudine se stabileste prin realizarea de biopsii ganglionare si identificarea anumitor particularitati ale tesutului analizat. Pacientului i se vor recolta si probe de sange, inainte de initierea chimioterapiei. Investigarea pacientului suspectat de limfom Hodgkin este inceputa insa cu o examinare atenta a pacientului. Pacientii cu limfom Hodgkin acuza frecvent astenie, oboseala, diminuarea capacitatii de efort, au tulburari psihoemotionale (in special anxietate sau depresie), au probleme la locul de munca sau isi gasesc cu dificultate o slujba, se confrunta cu probleme in familie si adesea apar si tulburari de natura sexuala.

Exista doua tipuri de limfom: limfom non-Hodgkin şi limfom Hodgkin, afectiuni ce se diferentieaza prin anumite particularitati. Ambele tipuri sunt forme de cancer ale sistemului limfatic. Afecţiunile sunt diferite iar noi vom explica pe scurt in cele ce urmeaza cateva date despre limfomul non-Hodgkin, care reprezinta cea mai raspandita forma a cancerului limfatic (80-85 % din cazuri).

Ce este limfomul non-Hodgkin?

Limfomul non-Hodgkin este o forma de cancer al sistemului limfatic si poate fi de doua feluri: agresiv si indolent.
Limfomul non-Hodgkin agresiv
Limfomul non-Hodgkin agresiv este o forma de limfom cu evolutie rapida. Boala raspunde de obicei bine la tratament şi adesea se obţine remisia completa, acesta fiind obiectivul tratamentului. Daca insa acest lucru nu este posibil, tratamentul are ca scop imbunataţirea calitaţii vieţii prin controlul simptomelor, ceea ce poarta denumirea de ingrijire paleativa. Limfomul non-Hodgkin agresiv necesita tratament imediat, altfel speranta de viata se situeaza intre sase luni si doi ani.

Limfomul non-Hodgkin indolent

Limfomul non-Hodgkin indolent este o forma de limfom cu evolutie lenta. Acest tip de limfom are o probabilitate de vindecare mai mica, dar in majoritatea timpului persoana afectata se poate bucura de perioade lungi in care nu vor aparea simptome ale bolii ori acestea vor fi foarte puţine. Cu ajutorul tratamentului şi suportului adecvat din partea echipei medicale, pacientul poate avea o viaţa relativ normala timp indelungat.
In acest timp, calitatea vieţii poate fi foarte buna/satisfacatoare şi doar câteva schimbari minore ii despart de o viaţa normala. Totuşi, remisiunea poate fi urmata de perioade in care simptomele revin, si aceste perioade sunt numite «recaderi». De aceea, limfomul non-Hodgkin indolent necesita cel mai adesea tratament pe termen lung. In caz de limfom ­non-Hodgkin indolent, raspândirea mai lenta in organism a celulelor canceroase determina o speranţa de viaţa mai mare, cei afectaţi putând trai 10 ani cu aceasta afecţiune.

Semne frecvente ale limfomului non-Hodgkin

•    Cresterea nedureroasa a ganglionilor frecvent situati la nivelul gatului, al axilei sau in zona inghinala
•    Febra persistenta sau recurenta a carei cauza nu poate fi explicata
•    Transpiraţii nocturne abundente
•    Scadere in greutate sau oboseala
•    Mâncarimi persistente pe toata suprafaţa corpului
•    Respiraţie ingreunata sau tuse

Semnele frecvente enumerate mai sus pot fi atribuite altor cauze, de aceea limfomul non-Hodgkinpoate sa nu fie depistat imediat. De asemenea, celulele albe din sânge cu comportament anormal (limfocitele canceroase) depistate in limfomul non-Hodgkin nu işi pot indeplini rolul in lupta impotriva infecţiilor. De aceea, pacienţii cu limfom non-Hodgkin se pot imbolnavi mai uşor decât o persoana sanatoasa.
Deocamdata nu se cunoaşte exact cauza care duce la apariţia limfomului, sunt incriminate bolile sistemului imunitar si infecţiile grave. Expunerea la solvenţi sau la pesticide poate fi considerata un factor favorizant pentru instalarea acestei afecţiuni.

Simptomele limfomului non-Hodgkin

Simptomele limfomului non-Hodgkin sunt nespecifice, deci pot fi intalnite si in cadrul altor afectiuni. Cele mai des intalnite in cadrul acestei afectiuni sunt:
1. Marirea ganglionilor
Cel mai frecvent simptom al limfomului non-Hodgkin il reprezinta cresterea in volum a ganglionilor sau nodulilor. Adesea, aceste umflaturi pot fi observate la nivelul gâtului, in zona claviculei, axilei sau in zona inghinala. Ele sunt cauzate de celulele sangvine albe care se acumuleaza in ganglioni. Acestia se pot mari şi in cazul in care suferim de o raceala sau de o infecţie. De aceea, este important sa ţinem cont de faptul ca doar marirea ganglionilor nu inseamna ca suferim de limfom. Inflamaţia va disparea atunci când raceala sau infectia este vindecata. In cazul limfomului non-Hodgkin, ganglionii raman dilatati pentru mai mult timp.

2. Tusea, durerea toracica, dificultatea de a respira (dispneea), durerea abdominala
Numeroase simptome ale limfomului non-Hodgkin depind de localizarea tumorilor. De exemplu, durerea toracica şi respiratia ingreunata pot aparea in cazul in care ganglionii din spatele sternului, sau a timusului (o glanda cu secretie interna), se maresc si comprima organele din vecinatate. Astfel, marirea ganglionilor din spatele sternului (ganglionii din mediastin) pot produce greutate in respiratie, tuse seaca iritativa, dureri toracice, tulburari la inghitit. Daca ganglionii sunt localizati in abdomen ei pot produce marirea de volum a abdomenului, dureri abdominale difuze, tulburari de tranzit intestinal.

3. Starea generala de rau
Starea generala de rau este des intalnita la persoanele afectate de limfomul non-Hodgkin. Multe dintre simptomele nespecifice limfomului non-Hodgkin pot fi considerate semne generale de boala. Acestea includ: Febra recurenta sau persistenta a carei cauza nu poate fi explicata (temperatura corpului mai mare de 38°C)
•    Transpiraţii nocturne care ar putea determina umezirea pijamalei şi a lenjeriei de pat, fara un motiv evident (temeratura ridicata in incapere)
•    Scadere in greutate neintenţionata (definita ca o scadere ponderala mai mare de 10% din greutatea corporala in 6 luni)
•    Oboseala severa şi persistenta sau epuizare
•    Scaderea poftei de mâncare

Campania “Info Limfom” include mai multe tactici prin care Asociatia Bolnavilor cu Limfom doreste sa atraga atentia populatiei asupra faptului ca limfomul inseamna cancer limfatic, lucru pe care inca foarte multa lume nu il cunoaste. Exista doua tipuri de limfom: limfom non-Hodgkin (LNH) şi limfom Hodgkin (LH). Ambele tipuri sunt forme de cancer ale sistemului limfatic care insa, daca sunt descoperite la timp, pot fi transformate in boli cronice tinute sub control terapeutic.

Mai multe informatii despre cancerul limfatic pot fi accesate pe site-ul www.viataculimfom.ro.

In cea de a doua etapa a campaniei “Info Limfom”, cei care manifesta simptome ce pot reprezenta semne specifice de limfom pot avea acces gratuit la analize. Pentru consultatii de specialitate si analize poti suna la clinicile Gral Medical din Bucuresti in perioada 15 septembrie – 1 octombrie.

Vote it up
163
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza