Viața PUR ȘI SIMPLU

 

În urmă cu câțiva ani, am fost internat într-un spital pentru o operație pe cord deschis. Toți cei care eram în salon trebuia să ținem un regim alimentar strict, să nu punem picătură de alcool în gură și să facem plimbări de trei-patru kilometri pe zi. După câteva zile, am început să ne șicanăm medicul cu diverse întrebări:

– E voie să bem un păhărel de tărie?

Răspunsul a fost un „Nu“ categoric.

– Dar să tragem o țigară?

Evident, am primit același răspuns.

Cel mai tânăr dintre noi a întrebat:

– Avem voie să umblăm după femei?

Medicul a răspuns:

– Nu mai mult de trei-patru kilometri pe zi.

Prietena mea voia să-şi cumpere adidaşi, drept care am însoţit-o la centrul comercial. Căutând un magazin cu încălţăminte sportivă, am dat peste un indicator cu harta centrului. O săgeată roşie indica: „Sunteţi aici“. Prietena mea m-a întrebat:

– De unde ştiu ei unde suntem?

Tocmai mi se servise cea mai oribilă mâncare din viața mea și mi se cerea să-mi spun părerea despre ea.

– Este totul în regulă?, mă întreabă chelnerița.

– Nu, i-am răspuns. Carnea este atât de tare, încât nici nu poate fi tăiată.

– Îmi pare foarte rău, spuse ea. Să vă aduc alt cuțit?

Nepotul meu a primit în dar un peștișor albastru. A decis că trebuia să-l hrănească zilnic, iar pe mine m-a rugat să am grijă să fie curat acvariul.

Într-o zi, l-am găsit cu borcanul cu mâncare în mână, uitându-se la peștișor. Când l-am întrebat de ce nu-l hrănește, puștiul mi-a răspuns:

– Aștept întâi să termine de băut apa.

Când scriam la vechea mea mașină de scris, fiica mea s-a minunat:

– Ce computer incredibil! Tipărește pagina în timp ce scrii!

Vote it up
Votează
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza