Terapia prin ras

Ce ai spune daca s-ar inventa medicamentul universal valabil, bun in toate bolile, fara efecte secundare si care nu costa nimic? Te bufneste rasul, nu-i asa? Ei bine, afla ca tocmai te tratezi!
 

Pai atunci hai sa ne relaxam! Dupa ce am citit ca,
pornind de la toate aceste beneficii, in lume au luat nas­tere "cluburile
de ras", locuri in care oamenii se aduna si practica raso­terapia, am
pornit sa aflu daca exista asa ceva si in Romania. Si da, am gasit! Mai mult
chiar, am si participat la un astfel de seminar.

"Trebuie sa invatam sa radem de limitele noastre,
de viata insasi ca permanenta lupta. De aici incepe terapia prin ras",
spune Doina Tanasescu. Aventura ei in "lumea rasului" a debutat in
2003, in Spania, sub indrumarea profesorului Jose Elias, psiholog, directorul
Centrului de formare psihoterapeutica Joselias din Madrid. La sfarsitul anului
trecut, a tinut primul atelier de rasoterapie in cadrul unui club bucurestean.
"Folosim urmatoarea tehnica: radem o perioada cat mai mare de timp, fara
niciun motiv. In grup, efectul scontat va fi atins mai usor datorita calitatii
rasului de a fi contagios si in ciuda faptului ca, la inceput, membrii grupului
se vor simti stingheriti sa rada impreuna cu necunoscuti", explica
Tanasescu.

Cand am intrat in sala plina cu baloane, prima
senzatie a fost aceea ca am patruns in sala de gradinita a fiului meu. Totul
era plin de culoare. Si da, pana la urma, noi, adultii stransi acolo, chiar
ne-am comportat ca la gradinita sub indrumarea celei mai ha­ioase
"educatoare", Doina Tanasescu. Si ce-am mai ras! Ne-am jucat si am
ras copios timp de aproape o ora.

"In lumea in care traim suntem supusi in mod
constant frustrarilor provocate de situatii dificile de viata si unica solutie
la indemana pentru a le face fata este tratarea lor cu simtul umorului. Veselia
nu elimina problema pe care o avem, dar, cu siguranta, va schimba perspectiva
din care ne raportam la ea , ceea ce va ajuta si la so­lutionarea ei
rapida", crede Tanasescu.

Magdalena Oana, o profesoara de matematica, este cea
care a infiintat, in 2003, prima rasoteca din Romania, la Cluj. Dupa ce a
devenit "bursiera" (asa ii spune ea pensiei), Magdalena a ur­mat
cursul dr. Madan Kataria, medic indian, organizatorul Laughter Clubs
(cluburilor de ras). "Avem intalniri de doua ori pe saptamana, iar durata
unei intalniri este de doua ore, timp in care facem atat terapie prin ras, cat
si aero­bic, dans si alte exercitii de respiratie si jocuri. De obicei, incepem
cu o mica incalzire: ho-ho-ho-ha-ha-ha, batand din palme, apoi sunt intercalate
tehnici de ras cu dans aerobic si tot asa", explica Magdalena Oana, care
este si lector "Metoda Silva" (psiho-orientologie de dezvoltare a
mintii si control al stresului).

O persoana timida de felul ei, clujeanca Monica
Costan, de 53 de ani, de profesie inginer, s-a decis in urma cu aproape sase
ani, la indemnul unei prietene, sa mearga la clubul de raso­terapie. "Pe
atunci aveam dureri frecvente de spate, adesea chiar crize. Facusem
fizioterapie, urmasem diverse tratamente medicamentoase, dar fara prea mult
succes", povesteste Monica Costan. Dupa cateva sedinte, a uitat de
durerile de spate si de cap, iar sta­rea generala de sanatate i s-a imbunatatit
simtitor. "In cele doua ore petrecute acolo uiti de orice proble­ma",
spune Monica, cea care intre timp a reusit sa-si "vindece" si
timiditatea, ajungand lider de grup. Acum ii tine locul Magdalenei Oana atunci
cand ea nu poate participa la sedintele de ra­so­terapie.

Totusi, in afara initiativelor
acestor "pionieri", in tara noastra nu mai exista vreun alt loc unde sa
practici acest gen de terapie. Si asta in timp ce in tari ca Spania, Franta,
Por­tu­galia, Germania, India sau SUA exista nenumarate astfel de cluburi si,
mai mult decat atat, rasoterapia e practicata in spitale, orfelinate si camine
de batrani.

Vote it up
2044
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza