Reinventarea corporala

Oara asa va arata medicina viitorului? Vrem sa fim perfecti pe dinauntru si pe dinafara. Astazi, tehnologia ne vine in ajutor.
 

<p>Jackie Brown, de 50 de ani (foto, stanga), din Duncanville, Texas, o suburbie a orasului Dallas, sufera de Parkinson. Un medicament numit Sinemet a ajutat-o sa tina sub control simptomele: tremurat, dezechilibru, miscari lente si rigide. Dar in fiecare noapte, cand medicamentul isi pierdea efectul, spasmele incepeau din nou. In martie 2004, medicii au perforat doua gauri simetrice de marimea unui banut pe partile laterale ale craniului ei. In fiecare orificiu au introdus cate un electrod subtire, pana in nucleul subtalamic, aflat in adancul emisferelor cerebrale. Apoi, chirurgii au trecut cu firele electrozilor pe sub scalp si pe sub pielea gatului si le-au conectat la un pacemaker (stimulator cardiac) de marimea unei cutii de chibrituri, implantat in cutia toracica. A durat doua saptamani sa programeze dispozitivul, timp in care Brown a luat o doza mai mica de Sinemet. Astazi, pacienta ridica greutati, conduce masina si poate dormi ca orice om normal.

Stimularea craniana profunda (SCP) „constituie o oportunitate pentru recapatarea demnitatii bolnavilor, a autocontrolului si a sperantei“, spune dr. Malcolm Stewart (foto, dreapta), seful sectiei de neurologie John and Patricia Fox din cadrul Spitalului Presbiterian din Dallas, care a facut parte din echipa de trei medici care au tratat-o pe Brown.

O noua era in medicina bate la usa. Momentul nici nu putea fi mai potrivit, mai ales ca traim intr-o civilizatie obsedata de tinerete si de frumusete, care a fost martora unor revolutii stiintifice si tehnologice. Nu numai ca speram sa ramanem mereu tineri, plini de viata, sanatosi si fericiti, dar suntem convinsi ca aceste lucruri sunt o certitudine. Astazi, exista tratamente prin care putem reface sau inlocui tesuturi si organe, terapii care vin sa completeze genele deficitare, dispozitive care inlocuiesc organe bolnave, precum si tratamente care ne mentin supli si fara riduri.

REPARAM SAU INLOCUIM?

Reconstructia inimii

Motto-ul noii ere ar putea fi: „Repara daca poti. Daca nu, inlocuieste“. Ron Trachtenberg, de 59 de ani, din Massachusetts, SUA, se incadreaza in prima categorie. La 34 de ani, avea o familie si o cariera infloritoare, dar a fost diagnosticat cu afectiuni coronariene grave. La 46 de ani, dupa o operatie multipla de bypass, un infarct si inca un bypass, sanatatea fragila l-a obligat sa-si vanda afacerea. In anii care au urmat, a stat mai mult acasa. Suporta cu greu durerea provocata de angina: „Parca se aseza pe mine un elefant“, spune el.

Cardiologul lui Trachtenberg l-a trimis pe acesta la dr. Douglas Losordo, seful clinicii de cercetari cardiovasculare din cadrul Centrului Medical Caritas St. Elizabeth, din Boston. Losordo incepuse un tratament experimental cu celule stem, pentru pacientii cu afectiuni cardiace aflati in ultima faza a bolii. Trachtenberg a primit in februarie 2004 un medicament care sa declanseze producerea de celule stem in maduva osoasa. Aceste celule au fost apoi prelevate din sangele lui Trachtenberg. Losordo a introdus un cateter, printr-o artera, pana in inima lui Trachtenberg, injectand celulele stem   intr-o anumita portiune a muschiului inimii, care nu se mai putea contracta. Astazi, inima lui Trachtenberg pompeaza sangele ca in urma cu zece ani. „Sunt din nou tata si sot“, spune el. Infarctele cauzeaza moartea unei anumite portiuni a muschiului inimii, iar medicamentele de azi nu fac decat sa mentina vii zonele din jurul celei afectate. Tratamentul cu celule stem a avut rolul de a reactiva acele zone care supravietuisera, dar nu se mai contractau. Tratamentul va fi disponibil in majoritatea clinicilor, dupa ce medicii vor efectua un experiment la scara larga.

Reproiectarea ochilor

Atunci cand o boala sau o rana afecteaza tesuturi intregi, oamenii de stiinta, numiti ingineri ai tesuturilor, pot cultiva in laborator tesuturi pentru inlocuire. Anul trecut, dr. Kohji Nishida si colegii sai de la Departamentul de Oftalmologie al Universitatii din Osaka, Japonia, au taiat o bucatica de tesut de pe partea interna a obrazului unui barbat in varsta de 58 de ani, suferind de o boala oculara foarte rara, din cauza careia era aproape orb. Ei au inmultit celulele stem din acel tesut pe o folie, intr-un vas de cultura. Apoi au transplantat folia pe portiunea afectata a corneei si au acoperit-o cu o lentila de contact. In sase saptamani, vederea barbatului era clara.

Piele, genunchi si organe

Medicii pot obtine dintr-o mostra de piele de marimea unui timbru suficienta piele pentru a acoperi corpul unui pacient cu arsuri severe. Pentru aceasta operatiune, ei pot folosi piele dezvoltata artificial intr-un cartilaj de genunchi, obtinut in laborator.
Dr. Anthony Atala, profesor chirurg la Universitatea Wake Forest, a folosit cartilaj de laborator pentru vindecarea incontinentei. Cu ajutorul unei bucati de cartilaj prelevate din ureche, el a obtinut un cartilaj cu o forma precisa, care a marit in volum deschiderea vezicii urinare. La fel a obtinut o vezica urinara, iar daca autoritatile sanitare isi dau acordul, va incepe sa transplanteze aceasta vezica la pacientii care au pierdut-o din cauza cancerului. Pentru pacientii grav bolnavi, se testeaza si rinichi artificiali hibrizi, partial protetici si partial din celule crescute in laborator. Dr. David Humes, profesor de medicina interna la Universitatea Michigan, a creat un rinichi bioartificial, pentru tratarea pacientilor ai caror rinichi au cedat din cauza hemoragiilor. Humes reproduce celule de rinichi uman in recipiente de filtrare de marimea a doua cutii de cola puse una peste alta. Rinichiul bioartificial al lui Humes este mult mai eficient in salvarea vietilor pacientilor decat tratamentul conventional. Telul sau este ca pacientii cu afectiuni renale grave sa beneficieze de rinichiul bioartificial.

Membre hipertehnologizate – Protezele mecanice devin tot mai performante, permitand si efectuarea de sarituri, datorita progreselor tehnologice. De exemplu, mana artificiala SensorHand Speed, realizata de compania Otto Bock HealthCare, isi regleaza prinderea si este prima care poate sa se deschida si sa se inchida suficient de repede pentru ca posesorul ei sa poata arunca sau prinde o minge de baseball. Genunchiul Reo fabricat de Ossur, o companie din Islanda, contine un lichid special, pe baza de metal, care devine mai vascos atunci cand genunchiul trebuie sa absoarba un soc. Aceasta il ajuta pe pacient sa poata efectua miscari dificile, precum coboratul scarilor. „Il puteti programa in orice fel“, spune Joseph Miller, sef de clinica si cercetator in domeniul proteticii la Centrul Medical Walter Reed, din Washington, D.C. </p>

Vote it up
339
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza