Omul potrivit la momentul potrivit

O plimbare cu logodnica s-a transformat pentru pompierul Silviu Gabriel Velcea intr-o situatie de urgentaFoto: Alexandru Popescu
 

<p>De trei saptamani il batea la cap logodnica lui sa o duca la o plimbare cu barca pe lac. In acea zi de duminica, 24 mai, Silviu se hotarase: avea sa-i faca pe plac Mirei. Afara se facuse frumos, asa ca o plimbare pe apa era cat se poate de potrivita, mai ales ca era prima data cand se urcau intr-o barca. Pentru cei doi avea sa fie insa o zi de neuitat. O zi in care dragostea lor s-a impletit in mod ciudat cu drama.

Silviu Gabriel Velcea este obisnuit sa faca fata situatiilor-limita. Ca sergent major in cadrul Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Bucuresti, pompierul de 29 de ani, ca si colegii lui, s-a aflat de multe ori in postura de a lua decizii rapide si de a actiona. Antrenamentul intr-o astfel de meserie l-a ajutat mult in acea zi. A salvat o viata.

Mira si Silviu au hotarat sa mearga in Parcul Tineretului. Era aproape 14.15 cand s-au urcat in barca. Angajatii debarcaderului nu le-au dat nicio vesta de salvare. Pentru Silviu nu era nicio problema. Stia bine sa inoate.

Dupa o ora, s-au intors si au lasat barca. La un moment dat, Mira i-a  atras atentia lui Silviu:

- Uita-te la pustii aia!

- Unde?

- Acolo pe lac, in barca!

Nu foarte departe de mal, intr-o barca, erau trei baieti, iar unul dintre ei, imbracat intr-un tricou alb, se ridicase in picioare. Aproape imediat, barca a inceput sa se clatine si s-a rasturnat cu fundul in sus. Lucrurile nu pareau grave. Baietii au incercat sa o intoarca si au si reusit. In acel moment, barca a inceput sa ia apa si sa se scufunde.

- Ajutor! Ajutor!

Unul dintre baieti a pornit sa inoate spre mal. In locul unde fusese barca, a mai ramas baiatul cu tricou alb, Adrian, care incerca sa-l sustina pe pustiul mai mic, Nicolae, de 14 ani, care tipa ca nu stie sa inoate. Un tanar de pe mal a sarit sa-i ajute. Silviu si-a dat seama insa ca ceva e in neregula. Parea ca cei doi nu reusesc sa-i faca fata pusstiului care se zbatea. N-a mai stat pe ganduri, a sarit si el in apa. Desi era rece, nu a realizat. Cand a ajuns, l-a preluat pe Nicolae, care intrase in pasnica si incerca sa se agate de el. Ca sa nu se inece amandoi, Silviu a inceput sa-l impinga mereu mai in fata, oferindu-i in acelasi timp si avantul necesar pentru a ramane la suprafata. Efortul era imens. Un alt tanar de pe mal sarise si inota in paralel cu ei. Baiatul care fussesse in barca si plecase imediat inot ajunsese deja la mal. La un moment dat, oamenii de pe margine au inceput sa strige:

- A disparut! A disparut sub apa!

Era vorba de Adrian, baiatul care stia sa inoate si care chiar isi sustinuse prietenul, pe Nicolae, pana il preluase Silviu. Ceilalti doi salvatori s-au intors sa-l ajute pe Adrian. Nu l-au mai gasit.

In acest timp, Silviu a reusit sa-l aduca pe Nicolae la mal, iar Mira impreuna cu alt baiat l-au tras din apa. Silviu a iesit si el, obosit dupa efort. In scurt timp, au sosit si scafandrii-salvatori. Dupa mai bine de o ora, a fost adus la suprafata corpul lui Adrian.

Silviu a luat-o pe Mira de mana si au plecat spre casa. Tristetea ii invaluise. Nu s-au gandit ca Silviu salvase viata unui copil, ci simteau doar un imens regret pentru viata pierduta. Dupa cateva zile, parintii lui Nicolae l-au sunat sa-i multumeasca pentru ca le salvase baiatul. Silviu a simtit o unda de bucurie, o unda de tristete si multa dragoste pentru cea care-l batuse atata la cap sa o duca intr-o plimbare cu barca. O plimbare care a salvat o viata!</p>

Vote it up
345
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza