Oana Pellea: "Viata e un dar. Nu trebuie decat sa ti-o faci frumoasa"

La cateva zile de la lansarea primei sale carti, Jurnal 2003-2009, actrita ne-a marturisit ca ultimii sapte ani au schimbat-o fundamental
 

 

Reader’s Digest: Pe coperta "Jurnalului", dar si in majoritatea fotografiilor, zambiti. Ce anume va da aceasta putere?

Oana Pellea: Inteleg ca a zambi devine un semn de putere? Eu credeam ca e un semn de minim respect fata de sine si de lume...

 

RD: In ce fel v-au schimbat ultimii sapte ani, cei cuprinsi in carte?

OP: In felul in care reiese din Jurnal. Intr-un fel fundamental. Aproape intotdeauna intalnirea cu moartea cuiva drag sau cu lucrurile esentiale din viata ne schimba, nu?

 

RD: Daca ar fi sa modificati anumite capitole din carte, deci din viata, care ar fi primul pe care l-ati schimba, ce ati face altfel?

OP: Pagini din Jurnal se pot schimba, viata cuprinsa in el, nu. Important nu e sa schimbi ceva din trecutul tau, pentru ca oricum nu ai cum sa schimbi nimic, din pacate, important e cum traiesti ce iti e dat sa traiesti, cum parcurgi ce iti rezerva viata. Nu as mai fuma niciodata, asta da, as schimba!

 

RD: Spencer Tracy zicea ca ii e mai greu in viata decat in fata camerei de filmat. Daca includem aici si scena de teatru, unde va simtiti mai bine?

OP: Da, e o certitudine. Imi este mai usor in fata aparatului de filmat sau pe scena.

 

RD: Ce i-ati spune unui om care n-a fost niciodata la teatru?

OP: L-as invita la teatru. Si am vorbi dupa spectacol. Teatrul nu se explica, se experimenteaza, se traieste si eventual se discuta dupa...

 

RD: Dar ce i-ati spune unuia care trebuie sa lupte cu cancerul? Mai poate exista putere de convingere intr-un om care si-a pierdut ambii parinti din cauza acestei cumplite boli?

OP: Nu stiu cata putere de convingere am. Dar am certitudinea ca, mai devreme sau mai tarziu, se va gasi si remediul acestei boli. Domnul doctor Ciuleanu a explicat foarte convingator ca, de la ora la ora, se poate intampla acest miracol, sa se gaseasca medicamentul, terapia. Si mai stiu ca nu trebuie renuntat la speranta pana in ultima clipa, chiar daca lupta e grea, degradanta, umilitoare si dureroasa.

 

RD: In ce consta campania "Cancerul nu inseamna moarte" si cum va veti implica in ea?

OP: Este prima data cand o astfel de campanie exista in Romania. Voi participa ori de cate ori voi fi invitata sa iau parte. Vor fi mai multe actiuni, campania intinzandu-se pana in decembrie. Va exista si un site unde bolnavii pot cere informatii cadrelor specializate si chiar intre ei. Important e sa transmitem un mesaj pozitiv. Se poate lupta cu aceasta boala si DA, exista invingatori! Am fost onorata cand compania Roche m-a invitat sa particip la aceasta campanie, cum sunt onorata de compania selecta in care ma aflu langa personalitati de prim rang din lumea medicala, cum ar fi domnul conf. dr. Tudor Eliade Ciuleanu.

 

RD: Unde este Dumnezeu atunci cand ne este greu?

OP: Acolo unde e intotdeauna. Cu, In, Langa, Deasupra si Dedesubtul nostru. Pretutindeni. In cer si pe pamant. El Este. La noi e problema. Noi trebuie sa Il vedem, sa Il primim...

 

RD: Cum preferati sa vi se spuna: fiica marelui actor Amza Pellea sau doar actrita Oana Pellea? De ce?

OP: Asta e o intrebare amuzanta. Care mi se pune de 26 de ani, de cand tata nu mai e pe pamant. Puteti sa imi spuneti cum vreti. Sunt si fata marelui actor Amza Pellea (pe numele lui, Tata pentru mine) si actrita Oana Pellea. Daca il includeti pe tata in propozitie, nu pot decat sa va multumesc ca il pomeniti. Nu e si asta menirea unui copil pe lume, sa duca numele neamului mai departe?

 

RD: Cu ce invataminte de viata ati ramas de la tatal dumneavoastra?

OP: Cum credeti ca ar fi posibil ca in cadrul unui interviu sa raspund la o astfel de intrebare... in afara de faptul ca parintii mei sunt dragostele mele... Din felul cum tata a trait am inteles, printre altele, ca viata e un dar, ca se poate trai cinstit, ca omul trebuie sa fie bun, generos, cu sufletul deschis, modest, vesel...

 

RD: Dar de la mama?

OP: Ca viata trebuie calculata pe zile si ca, daca vrei sa ai o viata frumoasa, nu trebuie decat sa ti-o faci frumoasa, clipa de clipa! Cu bucurii mici si

simple.

 

RD: Gabriel Liiceanu spunea ca aveti o imagine care poate stimula mase de oameni. Ce-ati schimba in Romania?

OP: Ar fi fost mai simplu sa ma intrebati ce nu as schimba in Romania. Lista era, cred, mai scurta... Sunt multe lucruri de schimbat. Dar nu ma simt eu in stare sa le evidentiez aici. Romania e tara in care m-am nascut. O iubesc, asa cum am spus in "Jurnal", atat cat ma lasa ea sa o iubesc. Dar Romania face parte din fiinta mea asa cum e, cu bune si cu rele.

 

RD: V-ati dedicat o parte a timpului activitatii de trainer, in care intalniti tot felul de oameni. Ne puteti spune: mai exista oameni cu adevarat vii?

OP: Toti oamenii sunt cu adevarat vii. Doar ca trebuie un minim proces de constientizare. Cred ca trebuie noi sa ne traim viata si nu ea pe noi. Am intalnit oameni foarte frumosi prin aceasta experienta de trainer.

 

RD: N-ati pus punct la finalul cartii. Cum arata acum viata Oanei Pellea, ne puteti da un paragraf din, hai sa-l numim, jurnalul nescris?

OP: Oana Pellea este un om care incearca sa-si faca viata frumoasa, sa se bucure de fiecare clipa, nederanjand pe nimeni. E un om banal ce il iubeste pe Dumnezeu si care incearca sa inteleaga timpul si oamenii cu care se intersecteaza...

Vote it up
370
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza