Muzeul Satului din Bucuresti se extinde

Muzeul National al Satului "Dimitrie Gusti" va avea, in aproximativ cinci ani, o parte vizitabila noua, care va include cladiri functionale, precum o scoala si un han, dar si gospodarii specifice etniilor care traiesc in Romania, a declarat pentru MEDIAFAX, directorul institutiei, Paulina Popoiu.
 

Potrivit Paulinei Popoiu,
institutia doreste sa amenajeze pe un teren de circa doua hectare si jumatate,
obtinut de la Primaria Municipiului Bucuresti la inceputul anilor '90, o scoala
veche, in care sa se tina diferite cursuri, un han traditional, cu statie de
posta, de asemenea functional, o veche primarie, dar si un spatiu de joaca
pentru copii, unde acestia vor putea sa practice jocuri traditionale.

Scoala, de tip "Spiru Haret"
- cel mai vechi stil de astfel de edificiu din tara, pe care muzeul l-a
localizat deja in mai multe zone -, ar putea servi unor scoli si gradinite
pentru predarea unor cursuri, dar ar putea gazdui si lectii despre obiceiuri si
datini, predate copiilor de specialisti din cadrul muzeului.


In plus, pe aceasta
suprafata se doreste si reprezentarea diferitelor etnii din Romania, prin
aducerea unei gospodarii specifice pentru fiecare, dat fiind ca


Muzeul
Satului

are in prezent, pentru
ilustrarea culturii minoritatilor, doar o casa saseasca si una lipoveneasca,
dupa cum a precizat Popoiu.

Directorul institutiei a mai
spus ca, in urma lucrarilor care vor incepe in primavara lui 2009 si vor dura
aproximativ cinci ani, Muzeul Satului va avea o parte veche, din 1936, conform
conceptului muzeografic al lui Dimitrie Gusti, si una noua, de dupa anul 2000,
conforma standardelor internationale pentru muzeele in aer liber.

Suprafata vizitabila a
muzeului, care in prezent cuprinde intre 7 si 8 hectare, va totaliza astfel
aproximativ 10 hectare.


Proiectul pentru amenajarea
acestui teren, pe care se afla deja o biserica din lemn, din zona Clujului, si
sapte gospodarii, a fost conceput in 2005 si aprobat anul urmator de


Ministerul
Culturii si Cultelor.


Pentru
2009, este prevazuta o investitie de circa 500.000 de euro in infrastructura.

Muzeul Satului va achizitiona
apoi noile monumente prevazute in proiect, incercand sa obtina finantare de la Ministerul
Culturii, dar si din surse extrabugetare, in urma unor concursuri de proiecte,
sau din sponsorizari.

Paulina Popoiu a mai spus ca
spera ca asociatiile minoritatilor din Romania sa doneze muzeului cate o casa
specifica acestor culturi. In acest sens, muzeul este in prezent in
tratative, pentru o gospodarie saseasca din Ardeal, cu Fundatia Sasilor
Transilvaneni din München.

In primavara anului 1936, a
luat fiinta Muzeul Satului Romanesc, creatie a Scolii Sociologice Romane,
infiintata si condusa de profesorul Dimitrie Gusti. Acesta a fost al doilea
muzeu in aer liber din tara, dupa sectia in aer liber din Parcul Hoia a
Muzeului Etnografic al Transilvaniei, din Cluj-Napoca, infiintata in 1929 de
catre Romulus Vuia. In anii '30, in Europa existau doar doua muzee in aer
liber - Muzeul Skansen, din Stockholm (Suedia, 1891), si Muzeul Bigdo, din
Lillehamer (Norvegia).


La deschiderea sa, Muzeul
Satului avea o suprafata de 5 hectare si cuprindea 30 de case taranesti,
caracteristice diferitelor zone din tara. In anul 1977, el a primit
denumirea de Muzeul Satului si de Arta Populara, prin contopirea cu Muzeul de
Arta Populara, iar in luna martie a anului 1990, a fost divizat in Muzeul
Satului si


Muzeul Taranului Roman

.

In prezent, Muzeul Satului
cuprinde peste 80 de gospodarii, monumente sau instalatii, precum si colectii
de: costume populare (13.258 de obiecte), obiecte textile de ordin practic,
utilitar (7.576), scoarte (2.019 de obiecte), obiecte religioase (in numar de
1.530), ceramica (8.565 de obiecte), obiecte din lemn (5.817), precum si 93.000
de fotografii documentare alb-negru si color.


Sursa: mediafax.ro

Vote it up
254
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza