Mont St-Michel

Un vechi lacas spiritual in mijlocul apelor.
 

Mica insula Mont St-Michel
din sud-vestul Normandiei atrage pelerini si calatori de peste 1.000 de ani. Legata
cu un dig de uscat, Mont St-Michel se inalta spectaculos dintr-o intindere
plata de nisipuri netezite de fluxul puternic care patrunde in golf. Pe vreme
frumoasa, stanca in forma de con in care sunt incrustate o abatie, cladiri
monahale, case, gradini, terase si fortificatii, se vede de la cativa
kilometri; pe ceata, conturul intunecat al acoperisurilor si turnurilor pare a
pluti ca un palat fantomatic pe un nor de vapori.


Cu cateva veacuri in urma, insula facea parte din
uscat, ca un afloriment stancos iesind din padurile mlastinoase ale Normandiei.
Pe vremea romanilor, era cunoscuta ca Mont Tombe: probabil fusese folosita de
celti ca teren funerar. Druizii au venerat aici soarele, iar romanii au
continuat aceasta practica, inchinandu-se pe stanca lui Mithras, zeul soarelui.
Conform unei legende, Iulius Cezar, incaltat cu ghete de aur si inchis intr-un
sicriu de aur, ar fi ingropat sub Mont Tombe. In secolul V, stanca a devenit
insula, fiind total izolata la varful de flux si accesibila in celelalte
perioade pe un pasaj periculos marcat cu pari inalti.

Vote it up
674
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza