Lumea îl vrea pe Obama

Sondajul internațional exclusiv făcut de noi dezvăluie că obama-mania a cuprins întreaga lume – dar nu și SUA – și că visul american continuă să-i atragă pe mulți.
 

Sondaj globalReader’s Digest

„Sper să piardă tot ce are legătură cu Bush.
Eu tind către o politică mai pacifistă și sper într-un stat american cu o politică mai puțin bazată pe acțiune militară“, spune Nicolae Ilie, un consultant IT în vârstă de 26 de ani, din București.

Un polonez din piața Stare Miasto, din Varșovia, are altă părere: „Până de curând am crezut că Rusia e predictibilă. Dar acum cred că, dacă ar fi cetățeni americani, majoritatea polonezilor ar vota cu republicanii: ei sunt mai interesați să ne apere“.

Vadim Fedichev, un manager de 48 de ani din Sankt Petersburg, spune: „Când se întâmplă ceva în Statele Unite ne afectează și pe noi“.

Acestea sunt doar trei voci reprezentative dintre cei peste 10.000 de europeni chestionați în cadrul unui sondaj exclusiv realizat în vara acestui an de Reader’s Digest în 17 țări, inclusiv Statele Unite, și efectuat și pe plan local, în România. Iată câteva dintre concluziile mai interesante:

• Problemele globale sunt percepute diferit de americani şi de europeni.
Noi, europenii, ne identificăm mai ales cu idealuri înalte ca protejarea mediului, combaterea sărăciei şi apărarea drepturilor omului, cei din Lumea Nouă pun în fruntea listei probleme mai concrete, ca economia globală, terorismul şi războiul din Irak.

• Succesiunea de la Casa Albă se vede diferit pe cele două maluri ale Atlanticului.
Pe de o parte, americanii se aşteaptă la o nouă cursă electorală umăr la umăr. Nu se poate prezice exact cine va câștiga: fie democratul Barack Obama, de 47 de ani, relativ nou venit pe scena politicii naționale, fie repulicanul independent John McCain, de 72 de ani, care ar putea deveni cel mai vârstnic preşedinte american. Pe de altă parte, europenii i-au arătat o adeziune copleşitoare celui mai tânăr dintre candidați.

• Interesul față de alegerile prezidențiale americane
a variat astfel: de la 92% dintre olandezi și de la circa 80% în Franța şi Germania, până la 41% în Polonia şi 30% în Rusia. Sondaje separate efectuate în Ungaria, Cehia și Slovenia au relevat o lipsă de interes față de subiect. În România, sondajul realizat de IMAS nu a măsurat și interesul față de alegeri, dar persoanele intervievate de redactorii revistei Rea- der’s Digest în Capitală s-au arătat, în marea lor majoritate, interesate, deși nu și bine informate.

„În România a existat un adevărat imaginar colectiv pro-american, care favoriza mai ales liderii conservatori. Aceștia erau considerați mai competenți în relațiile cu Rusia. Pentru o țară ca România, situată la periferia estică a Occidentului, în vecinătatea Rusiei, acest lucru era foarte important“, spune analistul politic Emil Hurezeanu.

Rezultatele sondajului au confirmat
în esență angajamentul solid atât al americanilor, cât și al europenilor, față de valorile lor comune. Putem însă medita asupra motivului pentru care noi, în Europa, considerăm că Obama este mult mai în măsură decât oponentul său să dea rezultate în privința acestor probleme şi valori.

Preferința europenilor pentru senatorul de Illinois este copleşitoare. 44% din români ar vota cu Obama și doar 24% cu McCain. În Rusia, Obama a obținut „voturile“ unui procent de 52% dintre cei chestionați, față de 17% pentru McCain. Acestea au fost însă scoruri mici pentru candidatul democrat: în Franța procentul pentru Obama este de 75% față de 10% pentru McCain, în Germania de 85%, față de 7% (în favoarea lui Obama), iar olandezii îl susțin tot pe Obama, în proporție de 92%.

„Franța și Germania vor să iubească iar America și vor să reînnoade această idilă cu Obama, pentru că subiectul iubirii trebuie să semene și cu dorințele noastre, nu?“, spune Emil Hurezeanu. Și mai adaugă: „Este surprinzător că românii încep să se asemene cu nemții și francezii. E un semn de schimbare a psihologiei politice și la noi. Românii obișnuiau să creadă mai mult în competența liderilor conservatori. Republicanii au dat dovadă de responsabili- tate, sofisticare și inventivitate în politica externă, ceea ce a fost foarte apreciat de cei care au trăit în comunism“.

Rezultatele din America de Sud (reprezentată de Mexic şi Brazilia), din Africa de Sud şi din Australia, au coincis, în general, cu cele din Europa.

Diferențele dintre europeni și americani au mai mult de a face cu actualul preşedinte decât cu cei doi candi- dați. Un resentiment adânc înrădăcinat față de preşedintele Bush datează de la începutul mandatului său, când a opus rezistență la măsurile de combatere a încălzirii globale prin reducerea emisiilor de dioxid de carbon ale SUA. Invazia din Irak, complicată de erori tactice şi de comunicare, a alimentat sentimentele anti-Bush şi continuă să arunce o umbră peste colegul de partid McCain, în pofida eforturilor campaniei acestuia de a păstra o distanță respectabilă față de George Bush.

Carisma însă poate face diferența, după cum s-a văzut de-a lungul istoriei. „Obama reprezintă ceva diferit. El pare gata să asculte şi să coopereze, în loc să dicteze. Faptul că e afro-american nu face decât să-i accentueze aura“, spune Klas Bergman, director de comunicare în cadrul Organizației pentru Securitate şi Cooperare în Europa.

Șansele celor doi ar putea deveni egale odată cu alegerea de către republicani (după efectuarea acestui son- daj) a Guvernatorului de Alaska, Sarah Palin, pe post de candidat viceprezidențial. Palin, în vârstă de 44 de ani şi mamă a cinci copii, se autodefineşte ca „un pitbull cu ruj pe buze“. Farmecul dezarmant și abilitățile ei retorice redutabile l-ar putea face pe Obama să pară plictisitor prin comparație. Contra- candidatul ei, vicepreşedintele nominalizat de democrați, Joe Biden, în vârstă de 65 de ani, este de mult timp preşedintele Comitetului pentru relații externe al Senatului SUA. Nici el nu este mai puțin combativ, dar îi lipseşte efervescența lui Palin.

În mare parte din Europa (mai ales cea occidentală), Obama ar fi la el acasă cu linia sa politică, el susținând extinderea universală a asigurărilor de sănătate pentru familiile cu copii, un program național anti-sărăcie şi angajamentul de a părăsi Irakul pe termen scurt. Programul echipei McCain-Palin este pro-viață (adică anti-avort), pro-arme și combinat cu o abordare a problemei irakiene în stilul „câştigătorul ia potul“. Aceasta din urmă ne lasă indiferenți, ba chiar ne jignește pe mulți dintre cei de pe malul european al oceanului Atlantic.

„Obama este încarnarea culturii soft europene – incluzivă și protecționistă. De aceea, el a fost mai prezent pe ecranele europenilor și implicit pe cele ale românilor, care acum circulă liber pe continent“, spune Emil Hurezeanu.

Pentru a afla cât de mult s-a detașat
America de restul lumii după Războiul Rece, sondajul a pus opt întrebări va-lorice în cele 17 țări. Diferențele sunt într-adevăr remarcabile. În jumătate dintre cele opt țări europene chestionate (Franța, Spania, Polonia și Olanda), preocuparea față de sărăcia la nivel global s-a plasat pe primul loc între cele opt probleme investigate. Prin comparație, americanii au plasat această problemă pe locul șase. Mulți dintre ei sunt mai degrabă de părere că refacerea sănătății economiei este primul pas în combaterea sărăciei. De aceea, americanii plasează pe primul loc în preocupările lor problema economiei glo- bale. Emil Hurezeanu explică diferența de mentalitate dintre locuitorii celor două continente astfel: „SUA e un spațiu dur. Acolo nu există stat providențial, ca în UE, unde social-democrația a construit mai multe plase de siguranță socială“. Rezultatele înregistrate în unele țări în curs de dezvoltare din Asia (India și Indonezia) s-au apropiat mai mult de cele din SUA decât rezultatele înregistrate în Europa.

Părerile noastre diferă şi asupra mediului înconjurător. Preferința pentru o agendă verde a fost în capul listei în trei dintre țările europene în care s-a efectuat sondajul, dar la americani s-a plasat abia pe locul patru. În SUA, mulți sunt neliniştiți în privința supra-reglementărilor legate de mediu. Îi îngrijorează că asta ar putea încetini creş- terea economică şi ritmul creării de locuri de muncă.

Maria Ioan, o studentă de 19 ani din Bucureşti, exprimă în mod concis părerea generală a europenilor. Recunoscând importanța economiei, ea pledează totuși și pentru ecologie, „deoarece toată lumea vede că nu mai putem respira în oraşe“.

Drepturile omului, o altă chestiune dragă europenilor, care au plasat-o pe locul trei ca importanță, a ocupat doar un palid loc cinci în America. Însă, înainte de a acuza SUA, ar trebui să luăm în considerare factori precum rolul de lider al SUA în opoziția față de dictatori din țări ca Bosnia, Kosovo şi Irak, precum şi vechea tradiție a Americii de a primi mai bine de jumătate dintre refugiații din lume. Chiar în timp ce publicăm acest articol se prefigurează un nou jalon al drepturilor omului. Indiferent de rezultat, votanții vor scrie istorie: fie o femeie, fie un om de culoare va accede la funcția de vicepreşedinte sau de preşedinte al Statelor Unite ale Americii. Interesant: majoritatea respondenților de pe ambele maluri ale Atlanticului crede că America este mai pregătită să trimită la Casa Albă un om de culoare decât o femeie.

Terorismul şi războiul din Irak reprezintă cea de-a doua şi, respectiv, cea de-a treia preocupare ca importanță pentru americani, care se confruntă cu Al Qaeda, alături de soldații europeni în Irak şi Afganistan. Majoritatea europenilor – cu excepția notabilă a ruşilor – sunt mai puțin preocupați de terorism şi consideră că nu au interese pentru care să merite să lupte în Irak. În timp ce 19% din americani se arată preocupați de terorism (pe locul doi pe lista lor de probleme), subiectul este de interes doar pentru 7% din germani.

Emil Hurezeanu își asumă însă o opinie care, conform sondajului global Reader’s Digest, pare a fi devenit minoritară pe continentul nostru: „Europa are altă civilizație politică, bazată pe valori culturale ca socialismul democrat și pe respectul pentru teoriile culturale soft. America, în schimb, își asumă răspunderi globale, fără a evita conflictele militare la nevoie. Până la sfârșitul Războiului Rece, Europa a stat sub umbrela Americii și astfel și-a putut permite să-și dezvolte dimensiunea soft, deoarece în marile conflicte apărătorul la nevoie era mereu SUA. Iar americanii rămân în continuare cei mai puternici apărători ai păcii“.

În ciuda disprețului pentru președintele George Bush, respondenții din jumătate dintre națiunile europene au exprimat o opinie predominant neutră spre pozitivă despre guvernul american. Însă în Germania, Rusia și Spania aprecierile negative le-au depăşit pe cele pozitive.

Care candidat ar putea să servească
mai bine imaginea Americii în străinătate? Un număr semnificativ din cei chestionați se aşteaptă ca relația țării lor cu SUA să se îmbunătățească mai degrabă cu o administrație Obama decât cu una McCain. O excepție notabilă: Africa de Sud. În plus, respondenții din toate țările, cu excepția Indoneziei, se aşteaptă ca situația lor personală sau cea a familiilor lor să se amelioreze, indiferent cine câștigă alegerile.

Mulți europeni văd încă Statele Unite ale Americii
ca țara tuturor oportunităților. Dacă nu ar avea bariere politice sau economice, peste jumătate dintre olandezi şi dintre francezi (nații cu o feroce reputație anti-americană) şi aproa- pe o treime din britanici şi spanioli s-ar muta în SUA.

În timp ce acest procent ajunge la 73% în India și 65% în Africa de Sud, 47% din români au afirmat că nu s-ar muta în SUA în niciun caz. Emil Hurezeanu comentează: „Eu cred că românii sunt pro-americani în continuare, dar fără dramatismul din timpul comunismului. Acum, la 20 de ani de la căderea Cortinei de Fier, ne-am obișnuit cu avantajele păcii și nu-i mai privim pe americani ca pe niște salvatori. Mulți români care au muncit în UE au fost cuceriți de beneficiile sociale garantate din țări ca Germania și Italia“.

Cu timpul, diferențele dintre modul de a gândi european şi cel american – așa cum reies ele din acest sondaj – se vor estompa. „UE și SUA sunt brațele civilizației occidentale. SUA e copilul Europei, chiar dacă mai puternic ca părinții, și are nevoie de o schimbare. E o dorință care vine din interior, de la o nouă generație care vrea o întoarcere de foaie, cu care Obama s-ar suprapune mai bine“, precizează Emil Hure- zeanu.

„Oricare ar fi rezultatul,
eu consider că, după alegeri, imaginea în lume a Statelor Unite ale Americii se va schimba în bine“, spune Irina Condur, de 18 ani, din Republica Moldova, o elevă pe care redactorii Reader’s Digest au intervievat-o la sfârșitul lunii august în Piața Romană din București, înainte ca ea să plece la studii în Austria.

Sondajul global a fost realizat în perioada iunie-iulie 2008 în 17 țări: Australia, Africa de Sud, Brazilia, Canada, Finlanda, Franța, Germania, India, Indonezia, Marea Britanie, Mexic, Olanda, Polonia, Rusia, Spania, Statele Unite și Taiwan. Sondajul a fost coordonat de Synovate în toate țările, cu excepția Finlandei și Olandei, unde s-au efectuat sondaje independente. Metodele folosite au fost sondajele online și telefonice, dar și interviurile directe. În România, datele sondajului au fost culese prin interviu direct de IMAS în august 2008, pe un eșantion reprezentativ de 1.244 de persoane din toată țara, cu o marjă de eroare de 2,8%.

Vote it up
Votează
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza