Lecţiile gripei

 

Dr. Guillermo Ruiz Palacios
face parte din echipa de cercetători care investighează virusul gripei porcine şi care, printre multe alte contribuţii de succes, a creat vaccinul împotriva rotavirusului. Ruiz Palacios este de 28 de ani directorul Centrului de Boli Infecţioase din cadrul Institutului „Salvador Zubirán“ pentru Medicină şi Nutriţie (INCMNSZ) din Mexic, recunoscut la nivel internaţional ca un centru de specialişti de primă mână în domeniul microbiologiei şi al bolilor infecţioase.

RD:
În toţi anii dumneavoastră de activitate, aţi mai trecut prin ceva similar epidemiei de gripă porcină?

GRP:
Da, în 1983, când am avut epidemia de SIDA. Chiar dacă gripa şi SIDA au caracteristici diferite, epidemia recentă a avut aceeaşi anvergură. A avut loc o creştere a numărului de decese într-un anumit grup, cu o răspândire imediată şi explozivă. Gripa a fost mult mai explozivă, iar ambele epidemii au avut ca efect nesiguranţa din cauza lipsei iniţiale a informaţiilor.

RD:
Cum a decurs primul dumneavoastră contact cu boala?

GRP:
În data de 14 aprilie, un fost rezident de-al meu a tratat un pacient din Oaxaca, iar acesta a devenit primul caz din Mexic de gripă porcină transmisă la om. S-au făcut teste care au detectat prezenţa unui virus din familia sindromului respirator acut sever (SARS). Observând acest lucru, rezidentul s-a îngrijorat şi m-a sunat, crezând că se confrunta cu un nou caz de SARS. Când am văzut însă rezultatele analizelor, i-am infirmat suspiciunea.

RD:
Ce aţi crezut când aţi aflat că este vorba de gripă umană?

GRP:
Prima dată am fost foarte speriat, pentru că nu existau indicii despre gradul de virulenţă al acestuia şi singurul lucru pe care îl ştiam era numărul deceselor. Mi-a fost teamă că se va comporta ca gripa aviară şi că rata mortalităţii va fi foarte ridicată.

RD:
Ce măsuri aţi luat pentru a lupta cu această situaţie neprevăzută?

GRP:
Comportamentul gripei le dă mult de lucru specialiştilor. Neliniştea este mare, dar ne obligă să fim creativi şi să înţelegem problema. La INCMNSZ, ne-am organizat în aşa fel încât să putem afla cât de gravă este problema. Am creat un sistem de identificare a cazurilor care ne-a permis să aflăm că boala nu se comportă ca SARS sau gripa aviară. Când am clasificat pacienţii, am observat că boala este gravă, dar că nu atinge o rată a mortalităţii ridicată, ca în cazul celorlalte două boli.

RD:
Cum v-aţi simţit în mijlocul urgenţelor?

GRP:
Am trăit zile în care s-a muncit extrem de intens, chiar dacă avem o echipă mare, pe care putem conta. Am lucrat în laborator, am tratat pacienţi infectaţi şi am ţinut strâns legătura cu Direcţia de Sănătate şi cu secretarul de Stat pentru Sănătate, oferindu-le sprijin în luarea deciziilor importante. De-abia am reuşit să dorm.

RD:
Cum credeţi că stau lucrurile în momentul de faţă?

GRP:
Sunt calm, pentru că acum cunosc problema şi ştiu cum să o abordez. Trebuie să reorganizăm sistemul de sănătate, aşa că eu cred că epidemia este o oportunitate. Este una dintre cele mai interesante experienţe pe care le-am trăit, pentru că am învăţat să reacţionez pe loc. A fost extrem de utilă şi pentru crearea unui nou sistem de organizare în caz de astfel de catastrofe.

Vote it up
Votează
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza