Inimă de aur

Dincolo de coşmarul politic din Orientul Apropiat, câțiva oameni îşi dau mâna pentru a vindeca inimi de copii
 

Wafaa Huseini a dat naştere
unei fetițe drăgălaşe, cu pomeți proeminenți şi ochi negri. Noor era al optulea copil. Wafaa era copleşită de bucurie şi mândrie la vederea acestui miracol.

Numai că fericirea s-a transformat rapid în teamă. Micuța părea să se lupte pentru supraviețuire. Apatică şi febrilă, era adesea palidă şi respira cu dificultate. Wafaa a dus-o la o clinică unde, în urma unei ecografii, s-a descoperit că fetița suferea de o boală gravă. O gaură în peretele dintre camerele inferioare ale inimii făcea ca sângele să circule greşit, pe un „drum“ mai scurt, în loc să transporte oxigenul în restul corpului. Problema putea fi rezolvată printr-o operație complicată şi scumpă, așadar Wafaa intrase în panică. Ea şi soțul ei, Samih, electrician auto, aveau ghinionul de a trăi poate în cel mai nepotrivit loc de pe planetă: Gaza.

Pe această fâşie de pământ înghesuită între Israel şi mare, 1,4 milioane de palestinieni se luptă să supraviețuiască. Hamas, un grup militant violent, tocmai preluase puterea şi lansa rachete împotriva Israelului, care riposta împiedicând aprovizionarea cu alimente, apă, combustibil şi medicamente.

Doctorii le-au recomandat să aştepte. Uneori, aceste orificii se închid de la sine. Noor avea puțin peste un an când s-a produs al doilea dezastru. Wafaa a observat că ochiul ei stâng se mărea şi devenea mai strălucitor. Era cancer. Ochiul lui Noor a fost extirpat după ce a urmat un tratament de chimioterapie care, din păcate, i-a afectat vasele de sânge, reducând şi mai mult fluxul sanguin. Medicilor le era clar că inima fetiței nu avea să reziste până la vârsta de trei ani. Fără o operație pe cord, era condamnată la moarte. Dar nu exista niciun chirurg cardiolog în toată Gaza.

Mai rămânea o singură speranță: o asociație de voluntari şi chirurgi cardiologi denumită Save a Child’s Heart (SACH), care operează zeci de copii palestinieni şi arabi în fiecare an. Dar asociația era în Tel Aviv şi, ținând cont de atacurile dintre Israel şi Hamas, încercarea de a o duce pe Noor în Israel părea imposibilă. Totuși, doctorul ei a contactat SACH şi în curând Noor a fost acceptată ca pacient.

Pregătirile le-au fost însă întrerupte de un al treilea dezastru. Punctul de trecere spre Israel fusese blocat. Provocați de rachetele şi bombele lansate din Gaza, israelienii au invadat regiunea cu o forță devastatoare. Bombele, proiectilele şi rachetele cădeau ca o ploaie pe străzile aglomerate din Gaza. În timp ce Wafaa şi Samih alergau să facă rost de puțină fasole, unt şi humus pentru a-şi hrăni familia, starea lui Noor se înrăutățea. Fără electricitate şi gaz, Wafaa gătea pe stradă, la un foc cu lemne, lângă blocul în care locuiau. Se ruga ca ostilitățile să înceteze la timp pentru a o salva pe Noor. În 25 ianuarie, au încetat. Înainte de a părăsi străzile acoperite de moloz ale Gazei, Wafaa a răscolit magazinele în căutarea singurului lucru după care era înnebunită Noor. Cu cadoul-surpriză îndesat în geantă şi cu permisele de călătorie, Wafaa a trecut cu Noor punctul de control şi a intrat în Israel.

Într-o sală întunecată
de la Spitalul Wolfson, unde se ține şedința săptămânală şi se analizează cazurile curente, nouă cardiologi şi asistenți medicali de la SACH se uită la radiografia inimii lui Noor, proiectată pe un ecran.

– Micuța e foarte bolnavă, spune cardiologul Akiva Tamir.

Fâşii roşii şi albastre trasate pe imagine arată fluxul sanguin haotic al inimii ei. Chirurgul Lior Sasson trece în revistă posibilele complicații şi spune:

– Pot face operația, dar va trebui să fim foarte rapizi.

Câteva coridoare mai încolo, Wafaa şi Noor împart o cameră de la secția de pediatrie cu alte mame şi copii arabi bolnavi din Gaza, Irak şi Cisiordania. După moda musulmană, mamele poartă rochii negre lungi şi şaluri colorate pe cap. Într-o altă cameră se află copii din Zanzibar şi Kenya, aduşi de SACH. Toți comunică între ei şi zâmbetele animă salonul în care se află şi pacienți, şi părinți israelieni. Îmbrăcată în pijamalele spitalului şi cu părul negru frumos prins cu o panglică roz, Noor este timidă, dar agitată. Pentru a o linişti, Wafaa scoate cadoul din geantă.

Noor se luminează la față în timp ce își desface cadoul. În pachet descoperă o pereche de pantofi de dans cu paiete aurii, care strălucesc în lumină. În culmea extazului, Noor îi încalță şi nu-i mai dă jos nici în pat.

Luni-dimineața, la prima oră,
patul lui Noor este gol şi pantofiorii aurii sunt înghesuiți în geanta de umăr a lui Wafaa. Fetița este transportată în sala de operații într-un cărucior. În timp ce uşa sălii de operații se închide după trecerea fiicei ei, Wafaa priveşte stoic şi se întoarce, rugându-se în şoaptă.

După doar câteva minute, singurul ochi al lui Noor se închide şi fata adoarme. O mască racordată la un tub respirator îi acoperă fața. Senzorii aplicați la degetul mare de la ambele picioare sunt conectați la monitoare şi afişează ritmul cardiac, temperatura şi alte semnale vitale. Pieptul mic şi gol este îngălbenit de iod şi şters cu tifon verde steril, pentru a lăsa doar un pătrat mic, marcat cu iod, în dreptul inimii.

Chirurgul Lior Sasson, în vârstă de 53 de ani, este ajutat să îmbrace un halat albastru închis la spate. Bărbatul masiv cu brațe puternice şi păr grizonant, care i se ițește de sub boneta chirurgicală, şi-a terminat rezidențiatul în Chicago și a făcut un stagiu militar de cinci ani în funcția de căpitan al unui vas de patrulare al flotei armate israeliene. Din echipa medicală, formată din 11 membri, fac parte evrei, creştini şi musulmani. Sasson reglează lentilele de mărire de pe cască, intensitatea luminii şi o cameră minusculă, care transmite imagini pe ecranul mare din capătul sălii. În încăpere se aud melodiile preferate ale lui Sasson. Echipa le ascultă de ani buni şi le fredonează.

O operație costă aproximativ 10.000 dolari americani (jumătate din costul real), iar echipa SACH adună 2,5 milioane de dolari pe an de la asociații şi fundații caritabile din Israel, Uniunea Europeană şi Statele Unite. Operația lui Noor este suportată din banii obținuți de la Asociația Christian’s United for Israel din Texas şi Shevet Achim, o organizație creştină din Ierusalim care aduce la SACH copii arabi precum Noor, trecându-i de punctele de control şi posturile grănicerilor.

Această activitate le aduce satisfacții enorme membrilor asociației. Copii din întreaga lume ajung la spital mai mult morți decât vii şi pleacă fericiți şi întremați după trei sau patru săptămâni, cei mai mari fiind chiar capabili să-şi ducă singuri bagajele. „Trăieşti senzații minunate când reuşeşti să faci o mamă să zâmbească. Iar când știi că ai mai făcut un pas spre pace în lume, te simți şi mai bine“, spune Sasson.

În sala de operații, Sasson întinde o mână şi asistenta îi înmânează un scalpel electric. În încăpere se răspândeşte miros de carne arsă, în timp ce despică pielea pieptului lui Noor. Lama încinsă roşie cauterizează vasele de sânge pe măsură ce le taie. Brusc, un zgomot surd străpunge sala în timp ce ferăstrăul chirurgical taie sternul fetiței. Cleme de un oțel strălucitor trag lateral de coaste. În interior, inima inflamată a lui Noor bate şi luceşte ca o cutie de viteze roz într-o baltă de ulei de motor translucid.

Ventriculul stâng este mare şi roz, iar atriul drept este atrofiat şi violet. Un jet de sânge stropeşte halatul albastru al lui Sasson când incizează aorta fragilă pentru a o conecta la aparatul cardiorespirator. Un alt tub este racordat la artera pulmonară. La un semn al chirurgului, pompele aparatului aspiră încet sângele din inimă şi preiau rolul acesteia. Pe monitoare, graficul care arată activitatea cardiacă se reduce la o linie dreaptă.

Când inima golită încetează să se mai mişte, Sasson incizează adânc şi introduce niște ace curbate ca niște căngi de care sunt ataşate nişte greutăți care imobilizează marginile deschizăturii. Cavitatea seamănă cu ciocul deschis al unui pui de pasăre flămând în cuibul lui. Sondând adânc, chirurgul găseşte orificiul. E imens: aproape o cincime din dimensiunea inimii. Scufundând o pensetă ca pe un toc în călimară, Sasson desenează un cerc de 1,25 cm pe o bucată sterilă de material alb Gore-Tex şi îl decupează. Acest material textil pentru exterior este utilizat în scopuri medicale pentru că organismul nu are nicio reacție de respingere la el. Executând suturi delicate şi microscopice cu nişte ace minuscule şi ață chirurgicală de grosimea firului de păr, Sasson coase materialul în orificiu şi închide inima.

– Sunteți pregătiți?, întreabă Sasson.

Toată lumea îşi ține respirația. Sasson cere defibrilatorul şi aplică cei doi electrozi de ambele părți ale inimii. La apăsarea unui buton cu degetul, muşchiul inimii este traversat de un impuls electric. Privind pe ecranul monitorului, Sasson zâmbeşte la afişarea ritmului cardiac normal. Cu un transponder, introdus prin gât până în plămâni, o doctoriță realizează o scanare detaliată. Imaginile apărute pe ecran nu indică nicio hemoragie, așa că spune:

– Foarte bună treabă, excelentă!

În câteva luni, bucata de material se va acoperi cu țesut muscular de la Noor şi inima ei va funcționa normal.

După numai două zile,
Noor stă în capul oaselor în patul de la secția de terapie intensivă. Zâmbind timid, pune mâna pe geanta lui Wafaa și scoate pantofiorii aurii. Mama o încălță cu ei.

În primăvara aceasta,
Noor şi-a mai împlinit un vis: a ajuns la un spital din Haifa, pentru a i se implanta un ochi artificial. Acum e din nou frumoasă.

Vote it up
29
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza