Ierusalim - orasul sfant

Inauntrul zidurilor Orasului Vechi al Ierusalimului, reconstruit in urma cu patru secole de sultanul otoman Suleiman Magnificul, se afla trei sanctuare de prima importanta ale celor trei mari religii monoteiste: Zidul de Vest (cunoscut cu numele sau mai popular, Zidul Plangerii), Biserica Sfantului Mormant si Domul Stancii. Marile religii, iudaismul, crestinismul si islamismul, se reunesc in acest loc stravechi.
 

Ierusalimul era un orasel pe o colina din desertul Iudeii, cand David l-a cucerit de la iebusei, in c.1005 i.Cr. si l-a proclamat capitala regatului sau, Israel, care in cele din urma s-a intins de la Marea Rosie, in sud, pana la fluviul Eufrat, in nord. Dupa ce fiul lui David, Solomon, a construit primul templu inauntrul zidurilor cetatii pentru a adaposti aici tablitele de piatra cu Cele Zece Porunci date lui Moise, Ierusalimul a devenit sfant pentru poporul evreu.

In 587 i.Cr., Nabucodonosor, conducatorul celui mai mare imperiu din vestul Asiei, a asediat cetatea. El a distrus templul lui Solomon si i-a dus pe evrei in captivitate in capitala lui, Babilon. Exilatii evrei care s-au intors ulterior au reconstruit templul in c. 520 i.Cr. si aceasta cladire a ramas in picioare timp de peste 500 de ani, in care Israelul a fost guvernat de mai multe puteri straine. In anul 19 i.Cr., templul a fost din nou reconstruit, de data asta de Irod cel Mare, al carui nume a ramas pentru totdeauna legat de "Uciderea pruncilor". Conform Bibliei, el a poruncit macelarirea unei intregi generatii de prunci de sex masculin pentru ca auzise de nasterea unui copil destinat sa devina rege al iudeilor. Aceasta cladire a ramas in picioare pana in anul 70 d.Cr., cand a fost distrusa sistematic de romani, in urma unei rascoale a iudeilor.

Astazi din templul lui Irod n-a mai ramas decat Zidul de Vest, care este pentru poporul evreu cel mai sfant loc de pe Pamant. Numele sau mai popular, Zidul Plangerii, se trage din traditia evreilor de a plange soarta exilatilor iudei si distrugerea templului, in timp ce se roaga langa pietrele zidului. Multi credinciosi introduc rugaciuni scrise in crapaturile zidului si deci in interiorul sfantului templu, cu credinta ca ele vor ajunge direct la Dumnezeu.

Regiunea muntelui Moriah, unde Solomon a construit primul templu, e la fel de sfanta si pretioasa pentru musul­mani cum este pentru evrei. Profetul Mahomed (570-632) era mort de numai sase ani, cand, in 638, califul Omar, conducator musulman, a cucerit cetatea si a proclamat acel loc un lacas sfant al islamului.

In varful muntelui este o stanca de 4 m inaltime, locul de unde se spune ca Mahomed, insotit de arhanghelul Gavriil, a urcat la cer pe o scara de lumina ca sa primeasca indrumari pentru misiunea lui pe Pamant. Musulmanii cred ca atunci cand va veni sfarsitul lumii chemarea la judecata va rasuna de pe aceasta stanca.

In jurul stancii se inalta Domul Stancii, cel mai vechi sanctuar islamic si, dupa Mecca si Medina, al treilea loc sfant de inchinaciune al musulmanilor. Aceasta constructie simetrica octogonala, care sustine o cupola stralucitoare, a fost construita intre 687 si 691 d.Cr. de califul Abd al-Malik si proiectata atat in interior, cat si in exterior conform unor principii matematice stricte care sa asigure armonia si echilibrul. Baza zidurilor de sustinere este decorata cu marmura, partea superioara continand 45.000 de placi lustruite. Domul, care este pentru multi cel mai important simbol al orasului, a fost construit initial din lemn si imbracat in foi de aur pur. Domul actual, facut dintr-un aliaj de aluminiu cu aur si impodobit cu versete din Coran, a fost terminat in 1963.

Istoria Bisericii Sfantului Mormant, care marcheaza locul unde Iosif din Arimathea l-a ingropat pe Isus intr-un mormant sapat in stanca, dateaza din anul 135 d.Cr., cand imparatul roman Hadrian a facut Ierusalimul una cu pamantul si a construit un templu inchinat zeitei Venus peste acest loc sfant. Cand Elena, mama lui Constantin cel Mare, primul imparat crestin, a facut un pelerinaj istoric la Ierusalim in 326 d.Cr., ea a localizat mormantul sub templu, cu ajutorul episcopului grec Makarios. Constantin a poruncit sa se darame templul si sa se construiasca in locul sau o bazilica - un grup de cladiri inchise intr-un cadru dreptunghiular. In mijlocul acestui complex, sfintit in 335 d.Cr., era un sanctuar circular in care se afla mormantul lui Cristos (Rotonda Invierii). Printre alte cladiri se numarau o curte inconjurata cu ziduri - locul unde se afla Golgota, pe care a fost rastignit Isus - si o biserica denumita Martyrion, in care se oficiau slujbele.

Harta Madaba, un mozaic din secolul VI gasit in 1884 in biserica din Madaba, Iordania, include primul plan cunoscut al Ierusalimului, in care se afla bazilica lui Constantin. Dincolo de ea este Rotonda Invierii si in apropiere un spatiu deschis marcat cu o cruce - Golgota. Aceste trei repere crestine majore au fost in cele din urma aduse sub acelasi acoperis in secolul XII, cand, dupa ce bazilica lui Constantin a fost distrusa, reconstruita si distrusa din nou, cruciatii au ridicat o splendida biserica romanica, sfintita in 1149.

Actuala Biserica a Sfantului Mormant, construita dupa un cutremur, in 1927, este o reproducere fidela a edificiului ridicat de cruciati. Semnificatia religioasa a acestei colectii de manastiri, capele si morminte este atat de mare, incat sase comunitati crestine - romano-catolica, ortodoxa greaca, siriana, etiopiana, armeana si copta - impart intretinerea lacasurilor si se roaga laolalta.

Astazi, istoria apasa greu Ierusalimul, pentru ca orasul sfant este sfasiat de conflicte religioase si politice. Pentru multi, el ramane cetatea lui Dumnezeu, dar glasurile care ar trebui sa se inalte la unison se confrunta deseori pe tema patrimoniului lor. Acest loc sublim este gloria, dar si motivul certurilor lor.

Vote it up
178
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza