Hong Kong: orasul armoniei

Stravechea arta chineza a geomantiei – modelarea peisajului pentru a-l armoniza cu energia Pamantului – este inca practicata intr-unul dintre cele mai moderne orase ale lumii.Foto: Din cartea Lumi Fascinante, locuri uimitoare - Reader’s Digest
 

<p>Hong Kong are cea mai mare densitate a populatiei: aproape 7 milioane de oameni sunt inghesuiti pe 1100 km2. Este de asemenea si unul dintre cele mai dinamice orase, unde afacerile si placerile se tin lant zi si noapte. Si totusi, in ciuda aparentelor, Hong Kong are mai multe in comun cu vechea China decat cu alte metropole moderne. Caci Hong Kong este construit conform principiilor traditionale ale feng shui.

Feng shui, „vant si apa“, este arta geomantiei, un sistem complet de peisagism mistic bazat pe intelepciunea si filozofia chineza seculara. Conform principiilor sale esentiale, sanatatea, bogatia si prosperitatea revin numai celor care locuiesc intr-o lume unde formele facute de om – case, locuri de munca si chiar si morminte – sunt in echilibru cu fortele naturale precum vantul care adie printre copaci sau apa din rauri. Sarcina de a asigura armonia in univers ii revine geomantului; conform traditiei, el este consultat ori de cate ori este planuita o schimbare in peisaj. Rolul sau e sa se asigure ca orice noua constructie propusa este situata in locul potrivit, este orientata corect si este construita in perioada cea mai propice. Daca simte ca edificiul va tulbura ordinea naturala, geomantul nu aproba construirea sa.

In privinta cladirilor, feng shui recomanda sa existe munti sau dealuri la nord, sau in spate, pentru a le ocroti de influente nefaste, iar spre sud sa aiba vedere, de preferat, spre o apa. Feng shui nu se refera doar la modul in care schimbarile facute de om afecteaza peisajul natural, ci si la efectul lor asupra prosperitatii si starii de bine a individului. Caci numai atunci cand cineva traieste si munceste intr-un mediu armonios si cand stramosii sai sunt inmormantati in conditii favorabile, fortele opuse yin si yang, chi – „respiratia cosmica“ benefica – si sho chi – „respiratia soartei rele“, de care depinde soarta buna, sunt in echilibru.
Intr-un oras atat de aglomerat ca Hong Kong, unde este deseori imposibil sa pozitionezi corect o cladire, rolul consultantului feng shui este crucial. Sarcina lui este de a minimaliza dezechilibrul aproape inevitabil, prin tehnici precum daramarea unor ziduri, blocarea unor ferestre cu caramizi si desfiintarea unor usi. Alternativ, el poate recomanda anumite culori: rosu, de exemplu, ar aduce fericire ocupantilor unei case. Sau pot fi sustinute anumite simboluri, cum ar fi un dragon pe partea stanga si un tigru pe partea dreapta a unei cladiri, care constituie o combinatie de bun augur.

Totusi, geomantul nu reuseste in toate cazurile. Conform superstitiei locale, Bruce Lee, fostul maestru kung-fu si star de cinema international, a murit prematur in 1973, deoarece casa lui se afla in valea Kowloon, evitata de chinezii traditionalisti pentru ca are un feng shui rau. Lee a fost sfatuit de un geomant sa instaleze o oglinda cu opt fete intr-un copac din fata casei pentru a indeparta puterea negativa a locului. Cand un taifun a doborat copacul si a spart oglinda, el a ramas neocrotit si a murit curand, la 32 de ani, la apogeul carierei sale.

Dependenta de filozofia straveche este cu atat mai surprinzatoare, cu cat Hong Kong-ul este atat de modern in toate celelalte privinte. Cand britanicii au ajuns aici prima data in anii 1820, insula era un loc neospitalier, locuit doar de cativa pescari, dar portul sau natural s-a dovedit a fi un loc ideal pentru ancorarea vaselor cu opiu ale englezilor. Dupa primul razboi al opiului (1839-1842), chinezii au cedat Hong Kong-ul britanicilor. Intr-o perioada in care multe dintre marile orase ale lumii aveau deja traditii culturale si sociale seculare, ministrul de Externe britanic, lordul Palmerston, descria astfel Hong Kong-ul: „o insula stearpa, aproape fara nici o casa“. Metamorfoza sa rapida si spectaculoasa s-a produs in ciuda unor date nepromitatoare, caci Hong Kong-ul are putine avantaje naturale.

Initial, importanta si prosperitatea sa au depins de portul sau protejat, cu apa adanca. Intr-o zona aflata la sudul Chinei, notorie pentru actele sale de piraterie, el a oferit negustorilor si proprietarilor de vase securitatea si protectia legii britanice si Hong Kong-ul a devenit principalul port pentru comertul Europei cu China si cu tot estul Asiei. Pe masura ce negotul naval s-a dezvoltat, s-au dezvoltat si serviciile bancare si de asigurari legate de el, facand astazi din Hong Kong una dintre capitalele financiare ale lumii.

In portul minuscul in comparatie cu zgarie-norii din jur, se vad joncile barcagiilor, numiti Tanka. Acestia sunt pescari, si familiile lor, care traiesc in barci, cum au trait si stramosii lor, amintesc mereu de originea Hong Kong-ului ca port pescaresc. Declinul industriei pescaresti a insemnat ca multi din ei trebuie sa-si caute acum de lucru pe tarm.

Resursele sale naturale fiind limitate, Hong Kong-ul depinde de importuri si s-a dezvoltat ca un centru de comert international, unde marfurile sunt importate si reexportate fara taxe. La sfarsitul anilor ’40, un val de refugiati din China comunista a adus atat mana de lucru, cat si investitii de capital si a fost initiat un amplu program de constructii de fabrici si de depozite de marfuri. Astazi, industria manufacturiera a devenit cel mai important sector al economiei, incluzand 40% din forta de munca. Dintre marfurile exportate de Hong Kong, textilele si imbracamintea ocupa primul loc, urmate de electronice, ceasuri si jucarii din plastic. Orasul a devenit de asemenea un important centru de edituri si tipografii. Uriasa bogatie adunata in colonie, problemele de spatiu si, poate, un optimism exagerat fata de un viitor nesigur dupa ce Hong Kong-ul a fost retrocedat Chinei in 1997, au avut ca rezultat ridicarea unora dintre cele mai fanteziste si moderne cladiri comerciale din lume.

A durat ceva mai mult de 150 de ani pentru ca Hong Kong-ul sa se transforme dintr-o insula neospitaliera, fara apa dulce si cu reputatia de cuib de pirati, intr-unul dintre cele mai moderne si mai bogate orase din lume. Arta geomantului a fost oare cea care a asigurat Hong Kong-ului prosperitate, plasand astfel zgarie-norii sai incat sa fie ocrotiti de influente nefaste?</p>

Vote it up
189
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza