Fetita muntilor

S-a nascut la o cabana ingropata de viscol. Pentru salvarea ei, mai multi salvamontisti, doctori si oameni simpli s-au luptat cu naturaFoto: Alexandru Popescu 
 

 

<p>Valea Doftanei, 30 ianuarie 2007, ora 8.30. Intr-o casuta uitata de lume pe un varf de deal muntos, doua femei, mama si fiica, trebaluiesc in gospodarie.

Fiica, Claudia Oseaca, tocmai se intorsese acasa, dupa ce muncise mai multe luni pe post de camerista la Cabana Piatra Arsa. Nu avusese viata usoara acolo. Piatra Arsa e una dintre cabanele situate la cea mai mare altitudine din Muntii Carpati, la aproape 2.000 de metri, acolo unde caprele negre sunt la ele acasa. Cabana e si locul unde, in fiecare an, urca sportivi olimpici, aici fiind un complex de pregatire speciala la altitudine.

Claudia Oseaca lucrase in varf de munte impreuna cu Mariana, sora ei mai mica, Mary - cum ii spun cunoscutii, pe care o lasase mai departe la cabana, mezina dorind sa mai ramana o perioada la Piatra Arsa.

Dintr-odata, sunetul telefonului sparse linistea casutei din Valea Doftanei.

- Alo, Claudia, ce faci?, rasuna, la capatul celalalt al firului, o voce de femeie. Era Andreea, una dintre colegele ei cameriste de la cabana.

- Bine, acasa, ma pregateam sa plec la o vecina cu mama, raspunse tanara.

- Esti asezata? Daca nu, stai jos, te rog, pe un scaun sau pe pat…

- De ce?, intreba Claudia, ridicand vartos din sprancene.

- Mary a nascut o fetita!!!

Claudia amuti. Nu stia ce sa mai spuna. Dupa un moment de blocaj, gandurile incepura sa-i vina de-a valma. Apoi intrebarile. Cum Tocmai se despartise de Mary. Arata normal! Nu avea nici prieten, nici sot si nici vreo relatie. i parea cel putin la fel de neinsarcinata ca ea. Niciun pic de burta. Chiar sa nu fi observat! i chiar si asa, sa nu-i fi spus tocmai surorii ei! Nu, nu pot sa cred, nu e adevarat!, isi spuse Claudia.

 

Piatra Arsa, 30 ianuarie, ora 4.00. "Domnuuuu’ doctoooooor, ajutooor, veniti repede!", se auzi, dintr-odata, un strigat de disperare, dintr-o toaleta a Cabanei Piatra Arsa. Afara viscoleste, vantul bate puternic, temperatura e cu multe grade sub 0, iar zapada ajunge pe alocuri la cativa metri inaltime. Doctorul Ion Stoian, medicul lotului olimpic de caiac-canoe, ai carui membri urcasera pe munte, fusese solicitat in creierii noptii de cativa angajati ai cabanei pentru un caz de urgenta. Intr-una din incaperile destinate personalului, o tanara camerista acuza puternice dureri de burta. Doctorul, om cu vasta experienta in medicina sportiva, n-a mai stat pe ganduri si a insfacat trusa de interventie, fara sa aiba idee despre ce va urma. In camera il astepta Mariana Oseaca, o fata din personalul cabanei pe care o stia de ani buni si care chiar participase cu o seara inainte la o petrecere organizata de sportivi.

- Ce-ai patit?, intreba medicul.

- Nu stiu, raspunse fata. Ma doare rau burta si fac pipi des!

- Iar te supara calculii aia renali…, replica el.

Dr. Stoian stia ca Mary sufera de ceva timp de litiaza renala. Incepu s-o consulte. N-avea abdomenul marit, nu parea ceva grav.

- Hai sa-ti fac o injectie sa-ti treaca durerile, spuse medicul, gandindu-se sa-i administreze un antispastic. Pe urma, bei un ceai si o sa-ti fie bine!

- Iertati-ma doua minute, ma duc la toaleta, zise fata, cocosata de durere.

Mary parasi incaperea, toaleta fiind la o usa distanta, si il lasa pe dr. Stoian sa pregateasca seringa. Trecu un minut. Apoi doua. Se facura trei. Apoi patru…

- Domnuuuu’ doctooooooor, ajutooor, veniti repede!, striga Mary.

Dr. Stoian lasa balta totul si intra repede la toalete.

- Veniti, va rog, la mine!, se auzi vocea ei, disperata, dintr-o cabina.

Doctorul era din ce in ce mai ingrijorat. Pasi speriat pe culoarul din toaleta.

- Mai repede!, striga tanara.

Cand medicul deschise usa ultimei cabine, de unde veneau strigatele, avu parte de o surpriza de proportii. Tanara, speriata foc, era asudata leoarca si se afla in plin proces de nastere.</p>

Vote it up
757
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza