Exista viata dupa concediere

Ti-ai pierdut slujba? Afla ca cei care s-au gandit ca orice sfarsit e un nou inceput o duc bine Foto: The Reader's Digest Association, Inc./GID
 

<p>Cand bucuresteanul Victor Rob a fost pus pe liber de la atelierul de mobila din pal, in februarie 2009, alaturi de alti 36 de oameni, a simtit ca lumea sa se prabuseste. Proprietarii atelierului, ce furniza mobilier pentru banci si birouri, au fost nevoiti sa recurga la disponibilizarea completa a personalului dupa ce comenzile au stagnat. La 52 de ani, dupa o viata intreaga de munca, Victor se gandea ca nimeni n-o sa-l mai angajeze, mai ales in aceasta perioada de recesiune. Totusi, dupa socul initial, care l-a trimis in genunchi ca pe un boxer naucit de lovitura fulgeratoare a adversarului, barbatul si-a dat seama ca trebuie sa se ridice in picioare si sa mearga mai departe. Nu era nici prima, nici ultima lovitura din partida de box a vietii sale. Mai primise lovituri, precum divortul de sotie, si stia astfel ca autocompatimirea e ultimul lucru la care ar trebui sa apeleze. Asa ca si-a evaluat rapid prioritatile si a decis ca prima masura trebuie sa fie intrarea in somaj, pentru a fi cat de cat asigurat financiar. Si-a depus actele, iar din martie a inceput sa primeasca indemnizatie de somaj din partea statului. Apoi, a stat sa se gandeasca serios la ceea ce este capabil sa faca mai departe. Meseria lui de baza era cea de frezor, pe care o practicase din 1985 pana in 1991. Lucrase apoi ca tehnician de calculatoare, timp in care facuse si un curs de masaj, obtinand o calificare de bioterapeut. Mai muncise ca electrician, colator, agent comercial, magazioner, sofer de taxi si apoi tamplar. "Sunt o fire energica, mi-a placut sa invat foarte multe lucruri", spune Victor despre el. Asa ca s-a pus pe cautat altceva de munca si, in particular - ca sa nu stea cu mainile in san -, s-a apucat sa faca mobila la comanda.

Primul lucru pe care ar trebui sa-l faca cineva care isi pierde slujba e sa incerce, pe cat posibil, sa nu se lase prada emotiilor negative. "Intrebarile de genul: De ce eu sau De ce nu altul? nu-si au  rostul. Trebuie sa lasi toate acestea deoparte si sa-ti cauti un nou job", spune Alexandra Urseanu, account manager la o companie care se ocupa de consilierea si relocarea disponibilizatilor.

Sunt insa si persoane care au nevoie de o perioada de doliu si e important sa o aiba, potrivit Andei Pacurar, psihoterapeut, membru al Asociatiei pentru Psihologie si Psihoterapie Individuala. "Ideea este ca aceasta perioada sa nu se prelungeasca mai mult de o saptamana-doua. Pauza de munca poate fi insa mai lunga de atat daca este una activa, in care persoana studiaza piata", afirma psihoterapeuta. Ea sustine ca, dincolo de toate relele si de pierderea de sine, concedierea poate fi si un stres pozitiv. Asta pentru ca foarte multi oameni actioneaza cu mai mult curaj in situatii de criza, de stres, ajutandu-i practic sa-si descarce adrenalina din organism. "Stresul provocat de concediere poate motiva o persoana sa faca o schimbare in viata profesionala, schimbare ce poate influenta pozitiv si celelalte preocupari", spune Anda Pacurar. "E important sa constientizeze sansa care i s-a oferit pentru a iesi dintr-o rutina si a incerca altceva".

 

Pe de alta parte, Alexandra Urseanu sustine ca nu trebuie sa cazi nici in cealalta extrema, cea a unui pozitivism fals, de tipul: "Eh, si ce daca?!". "Trebuie sa recunosti ca ceea ce ti s-a intamplat nu-i ok si e de datoria ta sa-ti dai seama daca disponibilizarea e legata si de trecutul tau profesional sau e vorba pur si simplu o decizie de business, firma restructurandu-si activitatea."

E si cazul lui Mihai Stoica, de 32 de ani, din Sibiu, de profesie economist. Pana in martie, tanarul lucra ca sef de sectie la o fabrica de subansamble auto. Industria intrase deja in criza, iar uzina o ducea din ce in ce mai rau, comenzile intrand in picaj. "In decembrie, am inceput sa fim din ce in ce mai prost platiti, iar in ianuarie salariile nu s-au mai platit. Conducerea a decis sa trimita oamenii acasa, in concediu fara plata. Concedierile erau iminente", spune Mihai. Asa ca, inainte sa-si piarda locul de munca, tanarul s-a hotarat sa se mute la o fabrica de rulmenti, pe un post inferior, ca simplu muncitor, deci cu salariu mai mic decat inainte, dar cu sansa de a-si continua activitatea profesionala. "Aici era de munca, aveau comenzi, se faceau ore suplimentare", spune Mihai, care acum, dupa o perioada grea din punct de vedere financiar, castiga chiar mai mult decat inainte.

Florin Tudose, unul dintre cei mai reputati psihiatri din tara, crede ca recesiunea reprezinta astfel si un prilej pentru redefinirea valorilor in intreaga societate umana si in special a valorii muncii. "Au existat multi oameni care nu acceptau locuri de munca fara salarii si conditii exceptionale, ocupand adesea pozitii de conducere nemeritate. Criza, intr-o tara de persoane supraestimative, asa cum a fost pana acum Romania, va repune lucrurile pe fagasul lor normal. Sfatul meu pentru cei care vor sa-si gaseasca un nou serviciu e sa gandeasca mai modest, sa-si schimbe stilul de viata si sa aiba pretentii mai mici", spune prof. univ. dr. Florin Tudose.

Pe de alta parte, specialistul sustine ca somajul in crestere din ultima perioada nu a fost provocat neaparat de incompetenta, asadar o concediere in aceasta perioada nu trebuie vazuta ca o tragedie. "Persoanele mai slabe de inger reactioneaza prost in fata concedierii pentru ca nu sunt in stare sa-i vada dimensiunile reale si se adapteaza mai greu situatiei. Cert e ca nu trebuie sa adoptam aceeasi atitudine tragica, fatalista, mioritica, care ne caracterizeaza in general, caci altfel ne vom agrava si mai mult situatia", afirma Tudose. In opinia acestuia, cei care cred ca recesiunea o sa dureze la infinit, motivand astfel esecurile repetate in gasirea unui nou loc de munca, nu au de fapt nicio valoare. Cei cu valoare certa, crede profesorul Florin Tudose, vor descoperi cu siguranta in ei inssisi, mai devreme sau mai tarziu, resursele necesare pentru identificarea unor noi oportunitati.</p>

 

Vote it up
475
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza