Elevul roman iubeste televizorul, detesta sportul si il admira pe Becali

Programul liber saptamanal al elevului roman: noua ore de tv, sapte ore, jocuri pe calculator, patru ore si jumatate de citit. In majoritatea cazurilor, numarul de ore dedicate sportului e nul.Foto: Reader’s Digest
 

<p>Gigi Becali este personajul public cel mai des amintit de catre elevi , atat ca exemplu negativ, cat si ca unul neutru pozitiv. "Ei da, exemple! Ei se uita la Becali cat a invatat el cu oile pe camp si cat de plin de bani este el".

"Inveti ca sa ai o casa frumoasa, dar nu pe smecherii ca Gigi Becali", sunt raspunsurile pe care un studiu al UNICEF le ia drept model in privinta opiniilor parintilor atunci cand acestia sunt intrebati despre ce vorbesc copiii lor. Coincidenta sau nu, aceeasi cercetare arata ca televizorul si calculatorul sunt mult mai interesante pentru elevi decat cititul, copiii petrecand in medie noua ore pe saptamana privind la tv, sapte ore pentru a se juca sau naviga pe net si doar 4,5 ore pentru a citi literatura sau reviste.

Majoritatea scolarilor nu obisnuiesc sa aloce lecturii mai mult de doua ore in fiecare saptamana, iar cititul pierde teren odata cu inaintarea in varsta.

Daca la nivelul invatamantului primar, cei mai multi elevi obisnuiesc sa-si ocupe saptamanal trei ore cu lectura, la nivelul scolii generale, numarul de ore cel mai frecvent mentionat este 1. Chiar si asa, cititul pare sa fie o activitate inca de baza, daca o comparam cu o alta ce pare sa fie din ce in ce mai neglijata: efortul fizic. Desi in medie, in afara orarului scolar, elevii din clasele I-IV fac cinci ore de sport, iar cei din gimnaziu patru, numarul de ore alocate acestuia este nul, in marea majoritate a copiilor.
"I-as insira pe toti profesorii si i-as mitralia!"

Datele reies dintr-o cercetare bazata pe raspunsurile date de catre 392 de parinti din judetele Mures, Prahova, Dambovita si Giurgiu si din Bucuresti si scot in evidenta faptul ca, desi scoala le formeaza elevilor un bagaj de cunostinte teoretice, aceasta nu contribuie suficient de mult la dezvoltarea unor deprinderi practice. Mai mult, 87% dintre parinti apreciaza ca performantele propriilor copii sunt bune si foarte bune, iar 82% considera ca rezultatele scolare se datoreaza profesorilor.

Cei mai apreciati par a fi profesorii in etate caci aproape doua treimi dintre parinti spun despre acestia ca sunt mai bine pregatiti decat tinerii. In timp ce despre dascali pare sa domine un sentiment de recunostinta, doar un sfert dintre persoanele intervievate avand parere proasta despre cei care predau la clasa, fata de autoritatile locale parerile sunt impartite: 58% sunt multumiti sau chiar foarte multumiti de implicarea primariilor in viata scolii, iar 41% dezaproba actele edililor.

Cat priveste problemele identificate ca fiind sursa starii generale proaste a sistemului, studiul "Parintii despre scoala si profesori. Viziuni asupra educatiei", realizat de Centrul Educatia 2000S si UNICEF, citeaza: "Programa trebuie aerisita. De exemplu, la matematica facem trigonometrie. Credeti-ma ca nu e de nici un folos". "La ce le trebuie copiilor nostri notiuni de urbanism, de rezistenta materialelor? Pai ca sa stie unde sa isi faca vila". Iata ce marturisesc acasa unii elevi: "I-as insira pe toti profesorii si i-as mitralia!".</p>

Vote it up
71
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza