Dragă domnule doctor Google

Internetul ne oferă un acces fără precedent la informaţiile referitoare la sănătate. Iată cum le poţi folosi în mod înţelept!
 

În urmă cu 20 de ani, aveai la dispoziţie o singură sursă principală de informaţii de natură medicală: propriul tău doctor.
Veneai acasă de la o consultaţie, având în minte numele unui diagnostic care nu-ţi spunea nimic şi, dacă erai intrigat şi îţi puneai cumva întrebări, puteai consulta un exemplar prăfuit din dicţionarul medical al familiei, pentru a vedea care este starea ta de sănătate.

Evident, erai foarte norocos dacă aveai pe cineva din familie sau vreun prieten apropiat care să fie medic sau asistent medical. Te mai puteai duce la bibliotecă ca să studiezi revistele de specialitate, dar, în afară de asta, nu prea mai exista altă modalitate de a şti ce anume ţi se întâmpla cu adevărat.

Cât de mult s-au schimbat lucrurile… În zilele noastre, un simplu puseu de durere este suficient să ne facă pe cei mai mulţi dintre noi să apelăm la internet. Mai mult de 89% din persoanele care accesează în mod regulat internetul îl folosesc pentru a căuta informaţii legate de sănătate, se arată în materialul realizat de editorii Reader’s Digest Australia.
Putem tasta simptomele pe care le avem, să aflăm mai multe detalii despre durerile clinice, să căutăm terapii complementare şi să beneficiem de suport prin intermediul reţelelor de pacienţi (o astfel de reţea din România e şi Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România).

Putem găsi nenumărate povestiri care să ne inspire, să cumpărăm medicamente – putem chiar să ne publicăm propriile noastre gânduri. Termenii medicali şi-au pierdut misticismul şi întreaga literatură medicală, dar şi milioanele de pagini web cu informaţii sunt doar la un click distanţă.

Totul este gratuit, convenabil şi îţi oferă sentimentul că ai stabilit nişte legături. Hei, este chiar amuzant dacă te pasionează informaţiile despre sănătate. Dar de unde să începi? Tastează pe Google „gripă porcină“, de exemplu, şi vor apărea aproape cinci milioane de rezultate (iar în engleză la „swine flu“ apar circa 10 milioane). Tastează „durere de cap“ (sau „headache“) şi, pe lângă referinţele de pe Wikipedia, dar şi articole despre investiţii „fără dureri de cap“ la Bursa de Valori, vei descoperi şi informaţii despre diverse boli, de la migrene la stres, diete, răni la cap sau tumori la creier.

Nu este de niciun folos că motoarele de căutare fac un clasament al site-urilor, folosind o formulă complexă, inclusiv cât de multe vizite a avut un site şi ce cuvinte-cheie au utilizat autorii site-ului respectiv. Asta înseamnă că ai şanse să dai atât peste informaţii despre complicaţii rare, dar mortale, cât şi peste ceva de care suferi în prezent.

Realitatea este că pe internet găseşti o mulţime de informaţii exacte.

Un studiu publicat în revista Cancer
a descoperit o rată de eroare de doar 5,2% în cele 343 de pagini referitoare la cancerul la sân. În schimb, există o probabilitate cu 15% mai mare ca site-urile care promovează medicina alternativă să conţină informaţii greşite, faţă de cele convenţionale. Ideea este să selectăm informaţiile cu adevărat utile.

Valeriu Ştefănescu, de 41 de ani, din Bucureşti, chiar a făcut asta. După ce, într-o dimineaţă din toamna lui 2007, s-a trezit cu o puternică durere la piciorul stâng, durere care radia până în vârful degetelor, şi a fost diagnosticat cu hernie de disc, a început să caute o serie de informaţii pe internet. „Mi se prescriseseră antiinflamatoare şi analgezice, iar după ce făcusem şi un RMN mi s-a spus că trebuie să mă operez. Atât şi nimic mai mult. Nu mi s-au dat niciun fel de alte amănunte“, povesteşte Valeriu. Dorea cu disperare să găsească o altă soluţie la problema lui, deoarece tatăl lui suferise două operaţii de hernie de disc şi nu reuşise niciuna. „Medicii nu-mi spuseseră decât că e grav şi că trebuie să mă operez, dar abia după ce am căutat pe internet informaţii despre ceea ce aveam eu, o hernie care putea avea consecinţe imediate foarte grave, mi-am dat seama în ce situaţie eram de fapt. Am intrat pe forumuri şi am citit poveşti asemănătoare cu a mea, am aflat care erau riscurile operaţiei şi m-am pregătit altfel pentru o întrevedere cu chirurgul“, spune Valeriu. Când a ajuns la cel de-al treilea medic, dr. Nicolae Soare, de la Spitalul „Bagdasar-Arseni“, care l-a şi salvat, Valeriu a ştiut ce întrebări să pună şi avea deja informaţii importante despre boala sa. „Vorbeam aceeaşi limbă cu medicul. La sfârşit, dr. Soare chiar mi-a spus: «Văd că dumneavoastră ştiţi tot: vă dau un bisturiu?»“ Internetul l-a ajutat pe Valeriu să-şi dea seama că, într-adevăr, operaţia era singura soluţie şi că nu mai trebuia să întârzie nicio clipă. „Dacă nu luam rapid decizia, aş fi riscat să nu mai pot merge niciodată normal.“ În perioada de recuperare, ce a durat aproape două luni, internetul i-a fost principalul companion şi, în acea perioadă, a răspuns şi altora care se aflau în situaţii similare cu cea în care fusese el.

Desigur, nu toţi vrem atât de multe detalii. Doctorii ştiu în continuare ce este adecvat pentru starea noastră de sănătate, iar cei care fac cercetări pe cont propriu, dincolo de sfaturile medicilor, se pot speria singuri.

Conform unui studiu, două treimi dintre australieni spun că intră pe internet înainte să meargă la doctor, iar 40% din ei spun că încearcă să caute informaţii referitoare la starea de sănătate pentru a evita să fie puşi într-o situaţie neplăcută atunci când discută problemele lor cu un specialist. În România, nu există un astfel de studiu, dar dr. Ruxandra Jurcuţ, medic practician cardiolog, membru al Asociaţiei Europene de Ecocardiografie, spune că pacienţii cu vârsta sub 40-45 de ani accesează frecvent informaţii pe internet, atât despre medicii care îi îngrijesc (de aici şi moda site-urilor cu topuri de medici pe specialităţi), cât şi despre bolile lor, tratamente etc. „Acest obicei creşte nivelul educaţiei medicale a populaţiei, dar reversul medaliei este reprezentat de luarea unor decizii medicale eronate pe baza unor informaţii incomplet înţelese“, spune dr. Jurcuţ.

„Este o problemă îngrijorătoare“, spune dr. Jared Dart, medic şi director la compania de consultanţă iHealth Solutions, Australia. „Nu mi-aş pune singur un diagnostic, iar eu am pregătirea necesară“, spune el. „Există o grămadă de pericole legate de calitatea informaţiei, dar şi pentru că nu poţi fi obiectiv.“

Preşedintele Asociaţiei Medicale din Australia, dr. Rosanna Capolingua, spune: „Oamenii care sunt bolnavi sau îngrijoraţi sunt vulnerabili. Este simplu să te sperii.“

Alte probleme care apar atunci când te bazezi pe dr. Google este că îţi poţi irosi timpul şi banii, înrăutăţind şi mai mult lucrurile. Un studiu derulat recent de Microsoft a descoperit că oamenii care încearcă să-şi pună singuri un diagnostic, pe baza informaţiilor de pe internet, ajung la concluzii înspăimântătoare. Studiul a descoperit că una din 50 de căutări pe net avea legătură cu sănătatea şi, dintre acestea, aproape o treime se referă la boli serioase – chiar dacă şansa ca acele persoane să aibă bolile respective este foarte mică.

Este un fenomen pe care studenţii la medicină îl ştiu foarte bine. După ce află nenumărate informaţii despre boli, este ceva obişnuit să creadă că au simptome care se potrivesc cu cele despre care au citit. În prezent, „cyberhondria“ – un termen născocit în anul 2000, pentru a descrie oamenii care se grăbesc să tragă concluzii despre starea lor de sănătate după ce au citit online diverse informaţii despre sănătate – a devenit un curent dominant.

Din ce în ce mai mulţi oameni îşi pun singuri diagnosticul, apoi se tratează singuri, ceea ce este îngrijorător în condiţiile în care unele site-uri mai puţin scrupuloase îşi vând pur şi simplu produsele.

„Nu numai că internetul îţi provoacă anxietăţi şi preocupări false“, spune dr. Capolingua, „dar oamenii pot primi, de asemenea, asigurări false“. Ea este îngrijorată că pacienţii dependenţi de internet pot ignora adevăratele probleme.

„Medicina este suficient de complicată pentru ca cineva fără pregătire să nu trebuiască să se trateze fără o bază corectă, din cauza riscului de complicaţii sau efecte adverse“, e de părere dr. Ruxandra Jurcuţ.

Acest lucru i s-a întâmplat şi Corinei Mihai, de 37 de ani, din Bucureşti. În urmă cu aproape doi ani, când a început să aibă stări inexplicabile de rău şi ameţeală, a cerut părerea mai multor doctori. A fost diagnosticată cu noduli tiroidieni şi a primit un tratament în urma căruia s-a simţit rău, aşa că a renunţat la el fără a se consulta cu medicul. Atunci, a început să caute pe internet diverse tratamente naturiste care să o ajute. A găsit câteva suplimente, a făcut comandă şi a început să le ia. După câteva luni, nu se simţea deloc mai bine şi a fost să-şi facă o nouă ecografie. „Nodulii mei crescuseră destul de mult şi a fost nevoie să mă internez“, spune Andreea. Pentru a ţine situaţia sub control, a început un nou tratament sub supravegherea medicilor. Andreea nu poate spune că suplimentele comandate de pe internet i-au făcut rău, dar un lucru ştie sigur acum: când va mai avea nevoie de ajutor, va merge la medic.

Cum să cauţi corect

„Este important ca informaţiile medicale de pe site să vină de la doctori, şi nu de la persoane care nu au nicio legătură cu domeniul, deoarece multe informaţii greşite merg de la un pacient la altul, iar, uneori, cel care oferă informaţia nici măcar nu este pacient, ci doar a auzit din altă parte că «sigur aşa este»“, spune dr. Jurcuţ.

Fostul preşedinte al comitetului consultativ educaţional de la HealthInsite, Australia, prof. Chris del Mar, recomandă efectuarea câtorva verificări de bază. De exemplu, site-ul încearcă să-ţi vândă ceva? Încearcă să promoveze anumite grupuri de interese, exagerând importanţa unei probleme? Porneşte de la informaţii specifice – există studii pe care le citează şi care au fost realizate corect? „Toate acestea trebuie verificate cu atenţie, iar una dintre modalităţile prin care se poate face acest lucru este să prezinţi informaţiile medicului tău“, spune el.

Între timp, se lucrează la facilitarea căutărilor pe internet şi la identificarea unor modalităţi prin care acestea pot fi mult mai exacte. „Cele mai bune rezultate oamenii le pot avea căutând în mai multe site-uri, dacă se poate şi în română, şi în engleză, şi urmărind opiniile care converg. De asemenea, cele mai sigure informaţii se obţin de pe site-uri pe care scriu medicii“, spune dr. Jurcuţ.

Doctorii îşi exprimă şi ei părerea despre valoarea internetului. Unii deja îi îndrumă pe pacienţi către site-uri de încredere, astfel încât aceştia să poată face cercetări mai amănunţite.

Într-o zi, probabil acest tip de ajutor medical asistat va deveni ceva obişnuit: pe lângă reţetă, vei primi şi o prescripţie, care îţi va permite să foloseşti internetul astfel încât să ai o stare de sănătate mai bună.

Vote it up
Votează
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza