De ce il iubim pe Piersic?

Mereu surprinzator, marele actor isi traieste viata cu o bucurie nealterata
 

RD: Ce calitati ii trebuie unui actor ca sa
reuseasca in profesie?

Florin


Piersic:
Sa creada in menirea lui. Sa aiba ureche muzicala, inteligenta,
carisma, generozitate, caldura, sensibilitate, dar toate sunt nimic fara
talent. Cu asta te nasti, nu se invata.

RD:
Ce regret major aveti in viata?


Florin


Piersic:
Nu am niciun regret major. Nici do major, nici si minor, pur si simplu
as vrea sa am pentru multi ani de aici inainte regrete anticipate! Sper ca ati
inteles ce am vrut sa va spun, iar daca n-ati inteles, cu atat mai bine,
fiindca nici eu nu inteleg adesea multe lucruri simple si limpezi din viata.
Totusi, un regret am: ca nu am fost si nu pot fi cioban.

RD:
Chiar v-ati dorit?

Florin


Piersic:
Nu gresesc! Am fost cioban in filme, dar fara prea mare folos. Daca
eram azi cioban, cu mintea mea "tunturlie", vorba regretatului meu
coleg

Cosma Brasoveanu,

va

cumparam revista si pe toate copertile ei
apaream doar eu! Concluzionez: as fi avut diri-dari, asa le spun eu banilor.



RD:
Ati avut noroc cu carul: frumos, inalt, sanatos, destept, talentat, femeile
v-au iubit, aveti doi baieti mari, o nepotica, sunteti pretuit. Mai aveti vreo
dorinta neimplinita?

Florin
Piersic:
Da, mai am o dorinta neimplinita: sa raman cat de cat aratos (nu zic
frumos), inalt, sanatos, destept, talentat, iubit, nepotii sa-mi faca nepoti
care la randul lor sa se bucure cand ma vad tot aratos, inalt, sanatos,
destept, talentat, iubit. Dar mai am o alta dorinta neimplinita, a carei
implinire, daca are loc, o s-o fac publica: sa o vad pe Michelle Pfeiffer
cazuta in cap dupa mine!

RD:
Care este cea mai jenanta postura in care ati fost pus?


Florin


Piersic:
Poate cuvantul "jenant" este cam exagerat pentru ce mi s-a
intamplat mie. Ma aflam pe Bulevardul Magheru, in Bucuresti, cand m-a oprit
avocatul Gabudeanu din Cluj, pe care nu-l vazusem de zeci de ani. El mi-a
intins mana, iar eu... i-am sarutat-o! Va dati seama cat pot fi de distrat
cateodata! El a ramas masca, iar eu la fel. Am baiguit ceva, dar el era...
siderat.

RD:
Dar cea mai hazlie postura in care v-ati pomenit?

Florin


Piersic:
Sunt atat de multe! Cred ca o sa le cititi in cartea pe care planuiesc
s-o public si care se va intitula Sunt un actor descheiat la suflet. Dar sa va
povestesc una din trenul Cluj-Suceava. Ma intalnesc cu un fost coleg de liceu.
Ma imbratiseaza si, cu lacrimi in ochi, ma intreaba: "Tu ce faci? Ce
profesie ai?". Eu raspund: "Tu nu te uiti la filme, la televizor? Nu
citesti ziare?". La care el zice: "Eu sunt inginer silvic, stau numai
in padure si de 40 si ceva de ani nu mai am niciun contact cu lumea exterioara,
dar ma simt bine".



RD:
Si l-ati crezut?

Florin


Piersic:
Credul cum sunt si voi fi, da. Musc din enormitatea lui si pana la
Vatra Dornei ii raspund la zeci si zeci de intrebari. Cand coboara, ne
despartim emotionati, trenul se pune in miscare, iar el, mergand pe peron, imi
zice zambind: "Mare bou esti, scumpule! Eu stiu despre tine absolut tot,
dar sunt fericit ca pentru trei ore am fost un actor mai bun decat tine!".

Vote it up
1259
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza