Cum ne afecteaza poluarea

Tusim fara motiv, ne simtim mai tot timpul obositi, iar durerile de cap sunt la ordinea zilei.
 


Acestea sunt
efectele de suprafata ale poluantilor din aer si din alimente, care se
insinueaza in organism si ne distrug sanatatea incetul cu incetul.


Sub efectul aerului din ce in ce mai
poluat, sanatatea noastra se incadreaza intr-o statistica cruda: la nivel
mondial, peste trei milioane de persoane mor prematur din cauza expunerii
constante la plumb, ozon sau la mercur. 


Se estimeaza ca, in majoritatea
tarilor industrializate, nivelul pulberilor fine in suspensie (o categorie de
poluanti cunoscuti ca fiind printre cei mai periculosi) este de trei ori mai
mare decat limita admisa de normele de siguranta internationale. 


Mai mult, romanii se pot "lauda" cu
cea mai poluata capitala din Uniunea Europeana, potrivit autoritatilor
nationale de mediu. Un raport al Organizatiei Mondiale a Sanatatii din 2007
arata ca in tara noastra mor anual 9.400 de persoane din cauza aerului poluat.



De unde vine pericolul?


Tevile de esapament ale masinilor si
conductele de evacuare ale combinatelor ne "furnizeaza" fara incetare substante
nocive, care ne patrund in sange si in plamani, modificand structura celulelor
si producand inflamatii ale tesuturilor. Ce au in comun afectiuni precum
cancerul, astmul si chiar apendicita?  S-a dovedit ca toate sunt, intr-o
anumita masura, declansate de poluantii din atmosfera sau din alimentatie.



Poluantii ne impiedica sa luam
oxigen din aer


Cercetarile din ultimii zeci de ani
au aratat ca substantele toxice din aer ataca organismul la scurt timp dupa
contact, determinand o reactie in lant din partea acestuia. Primul "instinct"
al organismului este de a produce mai mult mucus, urmat de contractarea
muschilor care inconjoara caile respiratorii. 


Astfel, ne este din ce in ce mai
greu sa respiram si sa luam din aer pretiosul oxigen. Substantele toxice care
se gasesc in atmosfera in cantitati mai mari sunt si cei mai periculosi
(monoxidul de carbon, ozonul sau pulberile fine in suspensie - un amestec de
praf, mercur, plumb, arsenic etc.).



Bolnavii de astm, cei mai afectati


Persoanele cu astm, bronsita
cronica, insuficienta cardiaca (mai ales cele in varsta) sunt cele mai afectate
de poluantii din aer. In plus, rata mortalitatii este mai mare in randul
acestora. Un studiu efectuat in Canada a aratat ca mortalitatea in urma
expunerii la particule toxice a fost dubla la persoanele cu infectii
respiratorii si cu insuficienta cardiaca. De asemenea, copiii care traiesc in
mediul urban, cu concentratii crescute de oxizi de azot, au risc mai mare de a
dezvolta astm. 



"Inamicii" de care nu ne putem feri




- Monoxidul de carbon, care se
gaseste in fumul de tigara si in gazele de esapament, scoate oxigenul din
organism, legandu-se de hemoglobina de 200 de ori mai repede decat oxigenul. Expunerea
constanta la acest compus duce la dureri de cap sau la ameteala. 


- Ozonul, care se produce in urma
interactiunii dintre lumina si gazele de esapament, produce constrictia cailor
respiratorii. Nivelul de ozon este mai mare in timpul zilei si mai scazut
dimineata si seara. Nu confunda ozonul toxic cu stratul de ozon, care absoarbe
radiatiile ultraviolete!



- Pulberile fine in suspensie
reprezinta un termen generic pentru un amestec de poluanti: praf, cenusa, gaze
emise de motoarele Diesel, plumb ori arsenic. Persoanele care se expun la plumb
au un IQ mai mic, o dezvoltare deficitara si probleme de memorare. Arsenicul
creste riscul aparitiei cancerului de plamani, vezica si de rinichi si a
problemelor circulatorii de la nivelul pielii. 



Aerul fara oxigen creste tensiunea


Ni s-a tot repetat ca excesul de
sare si stilul de viata sedentar au un efect negativ asupra tensiunii, dar
nimeni nu ne-a avertizat ca simplul obicei de a respira poate creste presiunea
arteriala. Si asta din cauza poluantilor din aer, care patrund foarte rapid in
sistemul cardiovascular, arata un studiu recent realizat de cercetatorii
americani de la Universitatea de Stat din Ohio. 


Nivelul tensiunii continua sa
creasca si la cateva zile de la ultima expunere la poluantii din aer. Mai mult,
din cauza pulberilor fine in suspensie, cantitatea sangelui care circula prin
arterele coronare descreste, iar inima pompeaza sange mai greu. Astfel, riscul
de aritmii creste.



Specialistul nostru

Dr. Magda Ciobanu, medic specialist pneumologie Institutul de
Pneumologie "Marius Nasta"



Cercetarile stiintifice realizate
dupa anul 1950 (cand s-a produs un episod grav de poluare in Londra) au aratat
ca poluarea pe termen lung produce: boli respiratorii (reducerea capacitatii
pulmonare, scaderea capacitatii de efort, cresterea frecventei simptomelor
respiratorii de tipul tuse, expectoratie, respiratie ingreunata, dar si
exacerbari ale astmului ori cresterea prevalentei astmului);  cresterea
mortalitatii prin cancer pulmonar si cresterea sensibilizarii la polenuri si
instalarea astmului. 


Poluantii din aer pot duce si la
cresterea mortalitatii prin boli cardiovasculare si a frecventei bolilor
ischemice coronariene, dar si a numarului cazurilor de insuficienta cardiaca si
al vizitelor la camerele de urgenta pentru simptome respiratorii. Si expunerea
de scurta durata (de ordinul orelor sau zilelor) poate avea urmari asupra
starii de sanatate, putand aparea mai ales simptome respiratorii.


Apendicita, mai frecventa la oras



Si asta tot din cauza aerului
poluat. Particulele toxice din aer, in cantitati mai mari decat in mediul
rural, produc inflamatii in organism, mecanism prin care se declanseaza si
apendicita.





Traficul aglomerat este de vina pentru o mare parte a poluantilor din
aer Foto Photoland, Photoland/Age Fotostock, Hepta, Mediafax, Shutterstock


Cercetatorii canadieni de la
Universitatea Calgary au descoperit ca in zilele cu concentratii ridicate de
ozon, numarul spitalizarilor din cauza apendicitei creste cu pana la 15 la
suta. Cercetatorii au facut studii si pentru alti poluanti, cu rezultate
asemanatoare.



Cat de toxic este aerul de la
metrou?


Raspunsul cercetatorilor francezi
este transant: de pana la 10 ori mai poluat decat aerul de la suprafata. Chiar
si in cazurile mai fericite (cand sistemul de ventilatie este mai performant),
concentratia de pulberi fine in suspensie este de doua ori mai mare. 


Cum majoritatea poluantilor din
aerul din subteran se formeaza in urma manevrarii metroului, concentratia
acestora difera si in functie de vechimea vehiculelor folosite. Cu cat metroul
este mai vechi, cu atat poluantii emisi sunt in cantitati mai mari. Un alt
studiu a aratat ca particulele din aerul de la metrou, odata intrate in contact
cu celulele din plamani, sunt de opt ori mai toxice pentru ADN decat poluantii
din aerul de la suprafata.


Substantele toxice din locuinte


Ai crezut ca, odata ajuns acasa,
poti inchide geamurile si usile si poti lasa in urma poluantii din aer? Nimic
mai neadevarat! O cercetare recenta realizata la Universitatea "Johns Hopkins"
arata ca substantele poluante care se gasesc in casa sunt vinovate in mare
parte de agravarea simptomelor de astm in randul celor care au aceasta
afectiune.
Expunerea la un nivel mai mare
de 80 de decibeli este daunatoare


Nu de alta, dar s-a dovedit ca pot
fi si de 10 ori mai nocive decat poluantii din exterior. De unde v in poluantii
de interior?  Din materialele din care sunt construite blocul si mobila,
precum si in urma activitatilor casnice (gatit, de exemplu). Particulele nocive
mai mici de 2,5 microni pot patrunde adanc in sistemul respirator (pana in
plamani). 



Poluantii "de casa"


- Fumul de tigara contine peste 4.000
de substante chimice, dintre care 200 sunt cunoscute ca fiind otravitoare, iar
alte 43 sunt cancerigene.


- Formaldehida, care se gaseste in
adezivul folosit in vopsele, textile si in mobila din pal, provoaca tuse,
iritatii ale ochilor, gatului, pielii, dar si dureri de cap sau ameteala.


- Azbestul, folosit in materialele de
izolat si in ciment, patrunde pana in plamani, lezand tesutul pulmonar.

- Sistemele de incalzit pe gaz pot
produce compusi periculosi, precum monoxidul de carbon. Acesta interfereaza cu
circulatia oxigenului in organism si perturba capacitatea de coordonare a
miscarilor.


Sursa:
Adevarul

Vote it up
159
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza