Cum își văd ROMÂNII viitorul

În următoarele trei decenii, cancerul va putea fi vindecat. Speranța de viață va crește, dar populația va îmbătrâni. Va exista în continuare corupție. Copiii vor fi tot mai precoce. Tinerii își vor găsi partenerii de viață pe internet. Căsătoria va fi o instituție demodată. Reader’s Digest a aflat cum se văd românii peste 30 de ani.
 

Raluca Amza
se așază pe bancă în parc și le spune celor doi puști ai ei, Ian și Dominic, de șapte și, respectiv, cinci ani, că pot fugi la joacă. Îi place să-i privească uneori de departe. Asta îi oferă oarecum perspectivă. Cum vor fi când vor deveni adulți? Ce meserii își vor alege? Unde vor trăi?, se întreabă ea uneori. Deși sunt încă mici, Raluca e mândră de primele opțiuni ale fiilor ei în ceea ce privește viitorul: cel mare, Ian, vrea să se facă astronaut, iar fratele lui mai mic, doctor. „Voi încerca să-i înțeleg și să-i susțin în alegerile pe care le fac“, spune Raluca. Ea lucrează ca avocat în București. Atât ea, cât și soțul ei, Dan, încearcă să le ofere celor doi băieți un start bun: i-au dat la o școală unde se învață într-o limbă străină, i-au dus în vizită la Observatorul astronomic, i-au înscris la o școală de sâmbătă cu metode de predare noi. Încearcă astfel să-i pregătească pentru viitor.

Asta înseamnă să gândești pe termen lung. Câți dintre noi avem însă acest obicei? De cele mai multe ori, aruncăm o privire la viitorul de peste câteva luni, de peste un an sau doi. Dar ce va fi oare peste 30 de ani? Cum va arăta România atunci? Ce viață vom avea? Reader’s Digest a vrut să afle cum își văd românii viitorul și a efectuat un sondaj pe un eșantion reprezentativ de 1.246 persoane. „Răspunsurile arată că românii sunt mai mult sau mai puțin încrezători în evoluțiile punctuale pe care le percep în lumea în care trăiesc“, spune sociologul Alfred Bulai, profesor la Școala Națională de Studii Politice și Administrative.

De câțiva ani,
țara noastră a intrat într-o perioadă de construire frenetică, iar un document elaborat de Guvern în acest an, Strategia pentru Dezvoltare Durabilă, arată că peste 22 de ani majoritatea populației va locui în opt arii metropolitane. Cu toate acestea, sondajul Reader’s Digest relevă că de fapt românii nu cred câtuși de puțin în urbanizarea României. Un procent co-vârșitor, 76% din respondenți, nu a fost de acord cu afirmația: „Peste 30 de ani satele vor dispărea și populația va trăi în orașe aglomerate“. Numai 17% din români cred aceasta. Surprinzător este faptul că tocmai bucureștenii au respins – într-o proporție foarte mare (91%) – o asemenea posibilitate. Aici se vede dorința celor care locuiesc acum în aglomerări urbane de a se retrage spre locuri mai liniștite. „Modelul pe care am început deja să-l preluăm este dezvoltarea pe orizontală și fuga de orașul aglomerat, care a început în multe alte părți ale lumii“, explică Bogdan Voicu, cercetător la Institutul de Cercetare a Calității Vieții. Pe de altă parte, el spune: „Satul preponderent agrar tinde să dispară, lăsând loc unui mod de viață cu acces la utilitățile publice specifice standardului de confort contemporan“.

Da, mulți sperăm că peste 30 de ani vom reuși să ne retragem spre așezări mai liniștite. Dar câți vom mai rămâne aici, în țară, dat fiind faptul că fenomenul migrației crește de la an la an? „România va fi o țară de pensionari după ce tinerii vor fi plecat spre țări mai bogate?“ Majoritatea respondenților (51%) sunt de acord cu această afirmație. Pe de altă parte, tot 51% din ei au fost de acord și cu faptul că „peste 30 de ani românii care au emigrat în țări ca Spania, Italia, Canada vor prefera să se întoarcă în țară“. Deși pare că se bat cap în cap, răspunsurile la cele două afirmații pot să fie logic compatibile, este de părere prof. dr. Marian Preda, de la Universitatea de Sociologie București. „Dacă se vor întoarce în țară peste treizeci de ani, cei mai mulți dintre tinerii de azi vor avea ei înșiși peste 65, deci vor fi și ei pensionari. Dar copiii lor vor rămâne acolo, iar la noi în țară generațiile de tineri vor fi mereu mai mici, indiferent de întoarcerea sau nu a emigranților.“ Actualele proiecții demografice arată că populația României va scădea dramatic, ajungând în 2050 la aproximativ 16 milioane. Peste 30 de ani, vom fi probabil mai puțin de 18 milioane, față de 21 milioane, câți suntem acum. „Pensionarii vor ajunge să reprezinte 30-40% din populație. Iar faptul că tinerii migrează și unii vor migra definitiv nu face decât să accentueze procesul de îmbătrânire“, spune Preda. Chiar dacă majoritatea românilor au fost de acord cu cele două afirmații din sondaj, procente destul de ridicate – de 42%, respectiv 40% – nu cred nici că „România va deveni o țară de pensionari“, nici că „românii care au emigrat se vor întoarce să locuiască din nou în țară“. Violeta Stănescu, în vârstă de 37 de ani, din Buzău, se numără printre optimiști: „Să nu dramatizăm situația. Ne sperie prea ușor «tranziția» de peste 30 de ani. România va învăța să aprecieze valoarea umană și o va fructifica, oprind migrația“.

Dacă privim partea plină
a paharului, putem spune și așa: populația va fi îmbătrânită și pentru că speranța de viață va crește. Strategia pentru Dezvoltare Durabilă elaborată de Guvern previzionează că la femei speranța de viață va ajunge la 82 de ani față de 75,4 ani, cât este în prezent, iar la bărbați va fi de 77,5 ani față de 68,7 ani, cât este acum. Asta va avea probabil legătură și cu faptul că se vor descoperi noi tratamente pentru bolile grave. Sondajul nostru a dezvăluit faptul că mulți români sunt optimiști: 50% din ei au fost de acord cu afirmația: „Peste 30 de ani, vor exista tratamente pentru vindecarea oricărui tip de cancer“. 36% nu s-au arătat însă la fel de încrezători. Medicul Daniela Bartoș, șef de secție la Spitalul de Urgență Floreasca, e de părere că acest lucru e realizabil: „Cercetările asupra unui tip de vaccin sunt foarte înaintate, așa că va fi posibil să fie prevenită apariția cancerului. Deja se fac vaccinuri pentru prevenirea cancerului de col uterin, așa că probabil vom asista curând și la alte tipuri de vaccin“. Sociologul Alfred Bulai spune că e firesc ca, pe de o parte, mulți români să fie încrezători în privința găsirii unor tratamente revoluționare, dar și ca procentul scepticilor să fie ridicat: „Istoria ne-a demonstrat că, deși boli grave se transformă în unele vindecabile, în permanență apar altele noi“.

Am fi însă dispuși să renunțăm la unele obiceiuri „dăunătoare“ sănătății? La afirmația din sondaj „Peste 30 de ani fumatul va fi interzis prin lege“, respondenții s-au împărțit în două tabere aproape egale: 46% din ei nu cred asta, iar 42% cred. „Procentele relevă mai mult dorința fumătorilor de a se menține acest obicei în termenii legalității și cea a nefumătorilor de a se restrânge drepturile fumătorilor“, spune sociologul Alfred Bulai. Prof. dr. Florin Mihălțan, medic la Spitalul de Pneumologie „Marius Nasta“ din București, se situează în tabăra celor din urmă: „Peste 30 de ani e perfect realizabilă această măsură, deoarece în Europa se vorbește deja despre «orașe fără fumat»“. „O interdicție în ceea ce privește fumatul ar fi o mișcare inteligentă care ne-ar permite să facem profilaxie în adevăratul sens al cuvântului“, mai spune dr. Mihălțan.

Destul de categorici au fost românii în a respinge ideea că „peste 30 de ani mâncarea va fi înlocuită cu suplimente alimentare“, peste 60% din ei nefiind de acord cu aceasta. Doar 28% au răspuns afirmativ. „Cei care au răspuns favorabil sunt mai mult victimele unor filme SF. Ideea pastilelor care vor înlocui mâncarea a fost lansată acum câteva decenii și totuși nu ne hrănim cu pastile“, spune Bulai. El chiar adaugă că tendința care se observă e aceea de a se limita mâncarea produsă artificial.

În ceea ce privește viitoarea organizare a sistemului de sănătate și a celui de pensii, românii nu par prea siguri de ce se va întâmpla în viitor. Dacă 44% din respondenți sunt de acord cu afirmația că „peste 30 de ani vor mai exista doar pensii și asigurări de viață private“, aproape la fel de mulți, 40%, nu cred aceasta. În „tabăra“ celor din urmă se situează și cercetătorul Bogdan Voicu, care spune: „În opinia mea, sistemul public se va menține ca plasă de siguranță, furnizând pensii din ce în ce mai mici în raport cu venitul mediu, sau va fi înlocuit cu un alt sistem de redistribuire universalistă, având ca principiu furnizarea unui venit minim pentru toți“. Dr. Daniela Bartoș explică: „Nu cred că vor dispărea asigurările de sănătate de stat, dar cred că în paralel se vor dezvolta cele private“.

Dar cum va sta România
la capitolul politică? După 20 de ani de tranziție, se pare că românii au învățat un lucru: corupția supraviețuiește oricăror schimbări. În proporție de 73%, ei sunt convinși că va fi la fel și peste 30 de ani: „Nu va fi eradicată corupția în mediul politic“. Ioan Șarga, de 57 de ani, pensionar din Baia Mare și fost miner, are propria explicație: „Cei care au acum 30 de ani și sunt în politică o să aibă atunci 60, o să fie obișnuiți cu puterea, o să aibă familii mai mari și o să aibă nevoie de mai mulți bani“. Bogdan Voicu explică însă că România nu este o excepție: „Nu am cunoștință despre nicio societate în care să nu existe corupție“. El mai adaugă: „Deși mă aștept ca, în următoarele decenii, în România corupția să se înscrie pe un trend descendent, nu cred însă că aceasta va dispărea“.

Că va fi sau nu corupție, cert e că oamenii își vor vedea mai departe și atunci, ca și acum, de viața lor. Cum vor munci, cum vor trăi? Sondajul ne-a arătat că, în general, românii sunt destul de conservatori: 56% din ei resping ideea că „peste 30 de ani marea majoritate va lucra acasă, pe internet“, iar 51% nu cred că „peste 30 de ani marea majoritate va lucra în birouri moderne, în mari corporații“. Totuși, procente semnificative, de 27% și, respectiv, 33%, s-au situat de cealaltă parte a „baricadei“. „Peste 30 de ani, o bună parte a populației va continua probabil să lucreze mergând la locul de muncă, și nu de acasă. Este vorba în special de medici, cadre didactice și o parte din personalul direct productiv. Ei vor constitui majoritatea. Nu cred că tehnologia va fi atât de avansată pentru a permite comanda de la distanță a tuturor mașinilor“, explică Voicu. În ceea ce privește a doua afirmație, sociologul spune: „Birourile, care sunt azi un standard al contemporaneității, ar putea fi considerate arhaice peste 30 de ani. „E greu de spus în ce mod vor evolua spațiile de lucru.“

Dar vom munci oare mai mult timp, dat fiind faptul că speranța de viață va crește? Ideea se pare că nu este pe placul majorității – 56% din cei intervievați nu au fost de acord cu afirmația: „Peste 30 de ani, cei mai mulți români vor continua să fie activi și după vârsta de 70 de ani“. Cei mai sceptici cu privire la aceasta sunt în special cei cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani (65%), din orașele mari și cu studii superioare. „Tinerii au, în general, proiecții deformate referitor la persoanele vârstnice“, spune sociologul Preda. „Dacă cineva are 20 de ani și va lucra până la 70 se gândește că are în față o eternitate de «muncă de Sisif» și tinde să nu fie de acord cu asta“, spune el. Pe de altă parte, 32% din români au răspuns afirmativ, iar Emil Popa, de 34 de ani, din Beiuș, care lucrează în cadrul unei organizații nonguvernamentale, e și el de acord cu asta: „Bunicul meu are peste 80 de ani și e încă foarte activ. La fel și alți vecini în vârstă. Astfel de modele vor fi urmate cu siguranță de mulți români“.

Vor socializa oare
mai puțin românii – mai ales dacă vor munci mai mult? Unii cred că nu, dar aproape la fel de mulți cred că da: 46% au votat „nu“ în dreptul afirmației: „Peste 30 de ani, cei mai mulți români vor fi prea ocupați ca să mai aibă prieteni“, în timp ce 42% au fost de acord cu ea. Mihai Cioacă, de 23 de ani, din Brăila, s-a situat de partea majorității optimiste: „Nu cred că românii vor fi așa în viitor, pentru că prietenii sunt prea importanți“. „Prietenia este o relație valorizată pozitiv de majoritatea românilor, o relație pe care mulți și-ar dori-o în continuare“, explică Preda opțiunea majorității privind respectiva afirmație. „Există totuși accepțiuni diferite: pentru unii, prietenii sunt puțini – cei pe care te poți baza –, iar pentru alții prieten e orice persoană cu care te înțelegi bine sau bei o bere“, mai spune el. De aceea, există un procent semnificativ al celor care cred că majoritatea românilor vor fi prea ocupați pentru astfel de relații.

Dar relațiile de cuplu cum vor arăta în viitor? Un procent de 45% din cei intervievați crede că „peste 30 de ani majoritatea românilor își vor găsi un partener de viață prin internet“, iar 54% sunt de părere că „peste 30 de ani tinerii nu se vor mai căsători, ci vor prefera un parteneriat fără obligații“. Majoritatea celor care sunt de acord cu aceste afirmații sunt tinerii din orașele mari și cu studii superioare. Părerea lui Preda este că fiecare crede că „propriul comportament, propriile valori și convingeri ar trebui asimilate de ceilalți, iar tinerii – care stau deja în uniuni consensuale – se căsătoresc târziu sau deloc și este normal să creadă că acest model se va extinde“. Totuși, procente destul de ridicate – 39%, respectiv 35% – au păreri contrare. Oana Tudor, din Ploiești, mama unui băiat de 13 ani, este în „tabăra“ celor din urmă: „Natura românului este sentimentală, iar prin intermediul calculatorului eu nu cred că poți fi într-adevăr romantic“. În ceea ce privește căsătoria, Oana e convinsă că siguranța acesteia nu poate fi înlocuită de concubinaj. „E posibil ca peste 30 de ani vârsta celor doi la întemeierea familiei să fie mai mare decât acum, iar «perioada de probă» mai lungă. Totuși, un copil e foarte important, așa că în momentul apariției lui, cuplul, în majoritatea cazurilor, va oficializa legătura“, spune ea.

Dacă își vor întemeia
o familie, la ce vârstă vor deveni părinți? Dacă 39% din rândul celor chestionați au fost de acord cu faptul „că peste 30 de ani cei mai mulți români vor deveni părinți după vârsta de 40 de ani“, totuși majoritatea (48%) nu sunt de acord cu asta. Violeta Stănescu, care are o fetiță de opt ani și un băiețel de șapte, crede însă că așa va fi în viitor: „Mă uit în jur și observ că deja există această tendință. Românii vor fi prea ocupați să-și facă o carieră, astfel că maternitatea și bucuria de a deveni părinte vor rămâne undeva, în plan secund“. Violeta mai adaugă: „Totuși, copiii sunt cel mai frumos lucru care ți se poate întâmpla în viață“. Cum vor fi oare cei care se vor naște în viitor? 55% din cei chestionați cred că „în viitor copiii vor ști să citească și să folosească computerul de la vârsta de trei ani“. Pe de altă parte, majoritatea respondenților (63%) nu sunt de acord că „peste 30 de ani copiii nu vor mai merge la școală, ci vor învăța acasă, online“. „Școala este o instituție care se va schimba dramatic în următoarele decenii, dar nicidecum în direcția înlocuirii ei“, e de părere sociologul Alfred Bulai. „Este o instituție în care se promovează interacțiunea, socializarea. Comunicarea online nu are cum să înlocuiască realitatea. Așadar, răspunsurile sceptice ale majorității sunt de fapt realiste.“

Cum vom evolua însă din punct de vedere spiritual? Vom deveni mai credincioși, vom fi oare mai preocupați de soarta celorlalți? 51% din cei chestionați, și în special vârstnicii din mediul rural, sunt de părere că „peste 30 de ani cei mai mulți români vor merge la biserică“. Totuși, un procent semnificativ, 39%, crede că ne vom îndepărta de religie. Sociologul Marian Preda explică: „Bătrânii sunt mai bisericoși și ar dori ca lucrurile să rămână la fel și la generația următoare; în schimb, cei tineri au alte priorități și cred că, în cazul lor, așa va fi și peste 30 de ani. Probabil mai puțini s-au gândit la tendința de îndepărtare de religie a noilor generații din Europa Occidentală, proces ce presupun că va fi similar și în România. Aceștia s-au plasat printre cei 39%“.

Majoritatea românilor sunt însă sceptici că vom deveni mai preocupați de necazurile semenilor noștri: 56% nu au fost de acord cu afirmația că „peste 30 de ani românilor le va păsa mai mult de problemele celorlalți și nu vor ezita să le sară în ajutor când e nevoie“. Majoritatea scepticilor (64%) sunt tinerii din marile orașe. „Aceștia văd cum, furați de agitația cotidiană, oamenii devin tot mai nepăsători și nu cred că lucrurile se vor schimba în bine în viitor“, spune sociologul Preda. Un procent destul de mare, 32%, crede însă că românii vor deveni mai săritori. Emil Popa e convins de asta. Lucrând în cadrul unei organizații nonguvernamentale, el cunoaște o mulțime de români care iau atitudine, fac donații sau lucrează ca voluntari. „Pe an ce trece, aceștia sunt tot mai mulți. Cu siguranță că peste 30 de ani vor fi și mai mulți aceia care nu vor rămâne nepăsători în fața problemelor celor aflați în nevoie“, spune el.

Noi am încercat să oferim
o frescă a felului în care își văd românii viața în următorii 30 de ani, cum cred sau speră ei că va fi peste trei decenii. Dumitru Batu, de 43 de ani, inginer din Constanța, are propriul lui motto care-l ghidează spre viitor: „Viața fiecăruia în acest moment este urmarea alegerilor pe care le-a făcut până acum. Iar viața fiecăruia peste un an, doi, cinci… treizeci va arăta în funcție de ce alegeri va face de azi înainte“.

Indiferent de ceea
ce Ian și Dominic, cei doi puști ai Ralucăi Amza, vor alege să facă și de locul unde vor alege să trăiască, ei beneficiază de o puternică susținere din partea părinților. Mama lor, Raluca, își dorește ca cei doi să poată urma studii mai târziu în cadrul unui centru universitar european și apoi să revină în țară și să folosească aici ceea ce au învățat. Dar Raluca și-a format o imagine și despre viitorul ei: „Nu mă voi baza niciodată pe pensia de la stat. Așa că sper ca peste 30 de ani să fiu încă o persoană activă într-o Românie modernă“.

Notă: Studiul „România viitorului“ a fost realizat de Institutul de Marketing și Sondaje (IMAS) la cererea revistei Reader’s Digest pe un eșantion de peste 1.200 persoane cu vârste de peste 18 ani din 99 de localități din România, în luna iunie 2008.

76% din români resping ideea că vom locui în aglomerări urbane.

Românii cred, iar specialiștii confirmă: Peste 30 de ani, cancerul va putea fi vindecat.

73% au „bifat“: România va avea politicieni corupți și peste 30 de ani.

55% spun: Copiiiviitorului vor fi mai deștepți

Vote it up
Votează
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza