Combate stresul, un dusman de temut pentru sanatate

Intensitatea maxima a stresului cotidian este atinsa la locul de munca.
 

Psihologii recomanda cateva trucuri
pentru a face fata momentelor tensionate. Astfel, specialistul Jeannette Curtis
spune ca pentru a evita refularea in astfel de situatii este indicat sa invatam
sa ne autocontrolam. "Nu este vorba de a pastra toata energia negativa in
interior, controlul presupune cunoastere, iar un astfel de control al emotiilor
negative se obtine dupa multa meditatie", explica psihologul.

De asemenea, controlul poate fi dobandit
si prin cursuri de sporturi de autoaparare, care te ajuta intr-un mod
constructiv sa te descarci. Sportul este important pentru combaterea stresului,
deoarece ajuta la canalizarea energiei in mai multe domenii. Asumarea
responsabilitatii este o alta metoda de depasire a momentelor stresante. "Daca
nu putem sa ne asumam responsabilitatea, este cel mai bine sa vorbesti cu
superiorii pentru a le explica care sunt motivele pentru care nu poti accepta o
promovare", adauga Jeannette Curtis. Competitia ajuta, pentru ca prin acest
mijloc se depasesc momentele dificile chiar si la locul de munca. Comunicarea
ajuta la detensionare prin simplul fapt ca se produce relaxarea, iar problema
care deranjeaza este depasita mai usor. "Atunci cand comunici cu o persoana
este important sa cadeti de comun acord, nu este important sa abuzezi de
functia pe care o ai, pentru ca in acest fel problema este rezolvata doar pe
jumatate, subalternul este cel care are de suferit", spune psihologul 
Curtis.

Biroul trebuie sa fie personalizat,
locul de munca trebuie sa faca parte din universul fiecaruia. Astfel, este
recomandat ca persoanele care au o slujba stresanta sa puna intr-un coltisor al
biroului o fotografie cu o persoana draga, o floare sau pixurile sa fie
personalizate. "Abuzul in personalizarea biroului nu este indicat. Biroul
trebuie sa iti aduca aminte ca te afli la munca, nicidecum acasa sau in vizita
la o persoana draga", explica specialistul.


40% dintre romani, loviti de stres
pentru ca muncesc prea mult

Femeile, de doua ori mai
predispuse decat barbatii la stresul de la munca

Depresia sau anxietatea - un
semnal ca am atins limitele organismului

Aproape jumatate dintre persoanele
active au avut, in decursul unui an de munca, un nivel de stres peste mediu,
potrivit unui studiu realizat de un medic roman psihiatru impreuna cu alti trei
specialisti. "40% dintre persoanele active cuprinse in studiu au inregistrat,
in 12 luni, un nivel de stres peste cel mediu, 4% atingand chiar nivelul de
stres coplesitor, iar 10% dintre cei chestionati au o tulburare de tip
depresiv, ca urmare a stresului", a declarat dr. Dan Ghenea, medic specialist
psihiatru la o clinica particulara din Bucuresti.

Experimentul intreprins de psihiatrul
roman a fost realizat pe 2.000 de voluntari, lucratori intr-o fabrica de
confectii.


Specialistul atentioneaza ca stresul la
locul de munca nu apare doar ca urmare a unei munci obositoare si a numarului
mare de ore petrecut la birou.

"Nu exista o cauza majora", ne explica dr. Ghenea.

Nesiguranta locului de munca, atitudinea
adesea superioara cu care sefii isi trateaza angajatii sau atmosfera deloc
prietenoasa pe care ne-o ofera colegii sunt alti factori determinanti in
aparitia stresului ori a depresiei. Insa acum, in aceasta perioada, se poate
inregistra o proportie mai mare a stresului de incertitudine, avand in vedere
criza economica, subliniaza psihiatrul.


Oamenii nu cauta numai bani, ci si
autoimplinire


"In mod clar, oamenii cauta nu
numai traditionalele rezultate extrinseci (salariu, promovare, securitate,
statut), ci si recompense intrinseci (dobandirea de abilitati, stima de sine,
autoimplinire)", adauga dr. Ghenea.


Referitor la repartitia pe sexe, specialistii spun ca femeile sunt mai
predispuse decat barbatii la stres la locul de munca. "La femei, stresul este
de doua ori mai mare decat la barbati, din punct de vedere endocrin", apreciaza
dr. Letitia Dobranici, vicepresedintele Societatii Romane de Alzheimer, medic
psihiatru la Spitalul CF2. In majoritatea cazurilor, persoanele intre 25 si 45
de ani sunt cele mai expuse la acest fenomen.

Psihiatrii spun ca cel mai
important este sa invatam sa ne cunoastem limitele propriului organism, ca sa
putem sa luam masuri in timp util. Intr-o prima faza, de 6-9 luni, fiecare
dintre noi ne putem mobiliza resursele astfel incat putem munci mai mult. Riscul
este ca aceasta organizare ar putea transforma provocarea intr-o rutina. Urmatoarea
faza, de rezistenta la stres, poate dura intre doi si patru ani, iar dupa
aceasta perioada, incep sa apara simptome si tulburari psihice si fizice,
dintre care, cel mai adesea, depresia.


Nervozitate, oboseala cronica,
migrene, hipertensiune

"Inainte de aparitia
tulburarilor, stresul il recunoastem prin simptome psihologice - nervozitate,
lipsa de concentrare, oboseala, tulburari de atentie. Atunci cand, intr-o prima
faza, nu tinem cont de oboseala si nu ne odihnim, apare oboseala cronica, la
eforturi mai mici decat de obicei sau chiar dimineata dupa ce ne trezim",
atentioneaza psihiatrul Dan Ghenea. De asemenea, mai spune specialistul,
dispozitia iritabila, starea labila, lipsa chefului de viata, dispozitia
proasta aparuta de dimineata sunt cateva dintre semnele care anunta depresia. "Un
individ care era activ pare mereu racit, are dureri musculare, de ceafa si
articulare, oboseala nu dispare la odihna, nu mai poate adormi noaptea si nu se
mai poate concentra la sarcini simple", adauga dr. Dobranici.

In ceea ce priveste consecintele
la care ne putem expune daca nu luam masuri pentru a trata depresia,
specialistii vorbesc despre riscul de cancer, avand in vedere scaderea
imunitatii, hipertensiunea arteriala, migrene - in faza de epuizare, ulcer si
alte tulburari gastrointestinale, alergii, diaree, constipatie. "Tulburarile
cardiovasculare se instaleaza in zece ani de stres necontrolat. De aceea, este
bine sa sesizam aceste semnale cat mai devreme. Nu este prea tarziu nici cand
apare depresia sau anxietatea, care functioneaza ca un semnal de alarma, ca am
atins limitele organismului nostru", atentioneaza dr. Ghenea. Consecintele
serioase pe termen lung sunt un randament mai mic la locul de munca,
influentarea calitatii vietii celor din jur, iar tulburarile fizice foarte
severe pot conduce, potrivit psihiatrului, pana la moarte prin supramunca.


Solutii - 15 minute de pauza la
doua ore de lucru si ciocolata neagra

Specialistii ne sfatuiesc sa
incercam sa ne facem un program de munca bine ritmat, astfel incat la o ora si
jumatate sau doua de munca sa avem 10-20 de minute de deconectare. "La varste
tinere, se uita ca munca este doar o parte a vietii. Ar trebui sa ne rezervam o
parte a timpului si pentru relaxare si alte activitati care ne fac placere",
precizeaza dr. Dan Ghenea. Totodata, psihiatrul Dobranici ne sfatuieste sa ne
hidratam suficient - doi litri de lichide pe zi, sa mancam ciocolata neagra (cu
75% cacao) sau sa luam lectii de inot, evitand distonocalmul si alte asemenea
medicamente.


Potrivit specialistilor, cele mai
stresante meserii sunt cele de medic, chirurg, aviator, manager de
multinationale, mecanic de avioane, asistent medical.





Sursa:
Gandul


Vote it up
215
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza