Ce sunt grasimile si ce rol au?

Grasimile sunt cea mai importanta sursa de calorii, mici unitati de energie care ne alimenteaza zilnic organismul.
 


Date stiintifice pentru o nutritie sanatoasa

O portie de
grasimi produce de doua ori mai multa energie decat una de glucide sau de
proteine. Exista diferite tipuri de grasimi sau uleiuri care furnizeaza
corpului nostru vitamina A, D, E si K si activeaza absorbtia acestora in
orga­nism. Grasi­mile mai au rolul de a face hrana mai suculenta, spre exemplu,
adaugand unt painii sau smantana cartofilor copti, acestea vor parea mai
gustoase.

Componentii de baza ai grasimilor sunt acizii grasi,
de doua tipuri: saturati si nesaturati. Grasimile solide la temperatura
camerei, precum untul sau grasimea din carne, contin in principal acizi grasi
saturati. Grasi­mi­le lichide la temperatura camerei, cum ar fi uleiurile
vegetale, au un continut mai mare de acizi grasi nesaturati.

Exista
grasimi bune si grasimi rele?

In ultimii ani, grasimilor si importantei lor pentru
sanatatea noastra li s-a acordat o atentie fara precedent.

Asa am aflat ca unele grasimi sunt
distri­buite in rolul ticalosului, iar altele in cel al "eroului".

Cele
saturate se presupune a fi "cele rele", iar cele nesaturate au o imagine "buna".

Grasimile nesaturate se prezinta, in functie de
continutul in hidrogen, sub doua forme: mononesaturate si poli­nesatu­rate.
Toti acizii grasi sunt formati din carbon, hidrogen si oxigen, in diferite
proportii. Grasimile saturate au continutul maxim posibil de hidrogen, cele
mononesaturate contin mai putin, iar cele polinesaturate cel mai putin.

Toate grasimile sunt un amestec de acizi grasi
saturati, mononesaturati si polinesaturati. Unul dintre acestia are o pondere
mai mare, care determina modul in care este cunos­cuta respectiva grasime. Astfel,
untul are un continut mai mare in acizi grasi saturati si se incadreaza in
categoria grasimilor saturate; uleiul de masline este foarte bogat in acizi
grasi monone­saturati si e considerat o grasime mononesatu­rata; uleiul de floarea-soarelui
este bogat in acizi grasi polinesaturati si este cunoscut ca o grasime
polinesaturata.

Cercetarile arata ca un consum bogat in grasimi
saturate poate con­duce la un nivel ridicat al coleste­rolului in sange si, in
final, la aparitia depozitelor de grasime pe peretii arterelor. Circulatia
sangelui este ingreunata si se pot produce accidente cardiovasculare.

Grasimile nesaturate, cum ar fi uleiul de masline, nu
duc la cresterea coleste­rolului, ba chiar ajuta la mentinerea acestuia la o
valoare scazuta.

Sunt
deci mult mai bune pentru sanatate decat cele saturate.

Cheia unei alimentatii sanatoase este sa mancam
variat, mentinand proportia de calorii obtinute din grasimi sub 35 la suta si
consumand cat mai putine grasimi saturate. Asociind alimentatia cu grasimi
putine cu un program regulat de exercitii fizice, ne vom simti mai bine.

Ce grasimi
sa mancam?

Exista doi acizi grasi nesaturati, acidul linoleic si
alfa-linoleic, adica omega-6 si omega-3, cu un rol vital in structura si
mentinerea tesutului nervos. Intrucat nu pot fi sintetizati in orga­nism,
trebuie obtinuti din alimentatie. Acesti acizi sunt cunoscuti sub numele de
acizi grasi esentiali (AGE).

AGE au un rol crucial in dezvol­tarea creierului
copilului, atat in stadiul intra­uterin, cat si dupa nastere. Sunt esentiali
pentru structura celulelor, pentru o piele sanatoasa, impermea­bila. Calmeaza
procesele inflamatorii in cazul artritelor reumatice si al psoriazisului. De
aseme­nea, reduc riscul bolilor coronariene, subtiind sangele.

AGE sunt necesari pentru produ­cerea unor substante de
tipul hormo­nilor, numite prostaglandine. Acestea controleaza in fiecare clipa
reactiile organismului, inclusiv dilatarea vaselor de sange,
tensiunea arteriala si viteza de coagulare a sangelui.

Cu alte cuvinte, AGE sunt la fel de necesari ca si
vitaminele. Necesarul zilnic este mic, dar crucial: 1 la suta din calorii ar
trebui sa provina din omega-6, iar 0,2 la suta din omega-3. Omega-6 se gaseste
in uleiul de floarea-soarelui, de sofran si porumb, in migdale si in nuci, iar
omega-3, in uleiul de peste, de soia si de rapita.

Din volumul

Cum gatim fara grasimi, Editura
Reader's Digest, Bucuresti, 2007

Vote it up
200
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza