Ce grasimi "rele" sa ocolim si ce grasimi "bune" sa consumam

In lipsa grasimilor, organismul nu poate functiona normal.
 


Produsele de patiserie, chipsurile
si prajelile cresc colesterolul Medicii nutritionisti ne sfatuiesc sa nu
excludem din alimentatie grasimile, pentru ca isi au rolul bine definit in
indeplinirea functiilor organismului. "Grasimile nu trebuie sa lipseasca din
alimentatia zilnica. Pe langa faptul ca imbunatatesc gustul alimentelor si sunt
o sursa importanta de energie, ofera organismului beneficii specifice fara de
care acesta nu poate functiona normal", explica dr. Corina Zugravu, lector
universitar la UMF "Carol Davila".

Grasimile "rele" consumate in exces
cresc riscul de hipertensiune arteriala, atentioneaza specialistii, iar in
lipsa grasimilor "bune", organismul nu asimileaza vitamine absolut necesare. De
aceea, nutritionistii ne atentioneaza sa nu renuntam definitiv la consumul de
grasimi, ci doar sa stim din ce alimente trebuie sa ne procuram grasimile "bune".

Grasimile furnizeaza asa-numitii
acizi grasi esentiali - omega 3 si omega 6, pe care organismul nu ii poate
sintetiza, dar ii sunt necesari pentru o serie de procese. De asemenea,
grasimile au si rolul de a ajuta la asimilarea vitaminelor liposolubile - A, D,
E si K din alimente. "Fara grasimi, aceste vitamine absolut necesare pentru un
organism nu se asimileaza in cantitate suficienta", precizeaza dr. Zugravu.


Grasimile "rele" pot provoca boli
de inima

Nutritionistii ne sfatuiesc sa fim
atenti la tipul de grasime consumat. "Grasimile
rele consumate in exces pot
avea consecinte grave, precum ingrosarea vaselor de sange. In timp, pot provoca
infarct, hipertensiune arteriala si accident vascular cerebral. De asemenea, mai pot aparea si
dureri ale picioarelor", subliniaza dr. Cornelia Zugravu.

Grasimile "rele" sunt
de doua tipuri - saturate si trans. Grasimile saturate sunt, de obicei, de
origine animala si, atunci cand sunt consumate in exces, cresc nivelul
colesterolului in sange, marind astfel riscul aparitiei bolilor cardiovasculare.
Alimentele care contin o cantitate mare de grasimi saturate sunt carnea grasa
si produsele din carne, branzeturile, untul si produsele lactate grase. Organizatia
Mondiala a Sanatatii recomanda ca aportul de grasimi saturate sa nu depaseasca
10% din aportul caloric zilnic. Cea de-a doua categorie a grasimilor "rele",
trans, au efect negativ asupra nivelului colesterolului sangvin. Alimente care
contin o cantitate mare de grasimi trans sunt majoritatea produselor de
patiserie, snacksurile, chipsurile, mancarea fast-food, prajelile.

"Grasimile
bune nu trebuie sa
lipseasca din alimentatia zilnica a oricarui adult, pentru ca aduc beneficii
importante organismului", explica dr. Zugravu. Grasimile nesaturate, numite
generic "bune", pot fi mononesaturate (uleiul de masline) sau polinesaturate
(uleiuri vegetale de rapita, de in, de floarea-soarelui, de porumb), in functie
de tipul de acizi grasi care predomina in compozitia lor.


O categorie importanta de grasimi
polinesaturate o reprezinta grasimile esentiale, care contin acizii grasi
esentiali omega 3 si omega 6. "Acesti acizi sunt implicati in reglarea
tensiunii arteriale, in coagularea sangelui, in contractia musculara si, in
plus, ajuta la buna functionare a sistemului imunitar", spune dr. Zugravu.
Specialistul adauga ca acizii grasi din grupul omega 3 sunt implicati in
dezvoltarea sistemului nervos, ei intrand impreuna cu proteinele in

structura
creierului.

Surse importante de acizi omega 3
sunt pestele gras, uleiul de in, de rapita, unele tipuri de margarina
tartinabila si nucile. Alimentele care contin cantitati insemnate de omega 6
sunt uleiul de floarea-soarelui si cel de porumb, semintele de
floarea-soarelui, anumite soiuri de margarina tartinabila si de maioneza,
alunele si fisticul. Nutritionistul include in lista grasimilor "bune" si
controversata margarina, explicand ca, in prezent, procesul de obtinere al
acestui produs este complet diferit de cel utilizat in anii 70, atunci cand ea
era periculoasa pentru organism.

Potrivit specialistului, o lingura de
ulei vegetal (de floarea-soarelui sau de masline) adaugata la o salata o va
face mai gustoasa, dar si mult mai nutritiva, deoarece grasimile ajuta la o mai
buna asimilare a vitaminelor si antioxidantilor de catre organism. Se recomanda
consumul de peste gras, preparat la gratar sau la cuptor, de doua ori pe
saptamana. Ca un truc, o mana de nuci, fistic, migdale sau seminte de
floarea-soarelui (preferabil neprajite) pot completa necesarul de grasimi "bune" intr-o zi.



Sursa:
Gandul


Vote it up
247
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza