CUM TE FEREȘTI de capcanele unui card

 

Când Roxana Hoarcă a ieșit pe ușa casei, grăbindu-se spre taxiul care avea s-o ducă la serviciu, în luna august a acestui an, nici nu bănuia că această cursă o va costa, în cele din urmă, mult mai mult decât face. În fapt, de sute de ori mai mult decât ar fi trebuit să facă. Tânăra de 28 de ani, inspector de resurse umane la o mare companie din București, avea mașina în service în ziua aceea, drept pentru care a fost nevoită să apeleze la serviciile unui taximetru.

Pe drum însă, a realizat că nu dispune de bani cash pentru a plăti cursa. A decis să oprească pe drum, la bancomatul unei bănci, pentru a extrage, de pe cardul de debit pe care-și primește salariul în fiecare lună, o mică sumă de bani. Roxana și-a scos de pe card câteva sute de lei, așezând banii în geantă, se-parat de portofel, și a plecat mai departe către serviciu, cu taxiul.

Abia în jurul prânzului, pe când se afla deja la birou, a constatat, cu surprindere, că-i lipsește portofelul. Cu tot cu card. „Am sunat imediat la bancă și am cerut să-mi prezinte situația contului“, povestește Roxana. Nu mică i-a fost mirarea când a constatat că balanța acestuia e pe zero, în condițiile în care avea 2.500 de lei, cu tot cu descoperirea de cont de care dispunea pe acest card. „Pe extrasul de cont apăreau, într-o oră și un sfert, nu mai puțin de patru extrageri de la diferite bancomate, din care unul tocmai din Oradea (oraș aflat la aproape 600 de kilometri distanță – n.a.). E greu de descris revolta pe care am simțit-o în mine. Cineva îmi furase cardul și banii!“, a spus Roxana.

Și nu oricum. Cardul ei de debit fu-sese nu doar furat, odată cu portofelul, ci și clonat, după comiterea sustragerii. În cele mai multe cazuri, se pare că hoții ajung să transfere informațiile de pe cardul sustras către alte locații, astfel încât „colegii lor“ să poată realiza un duplicat fals (clonă – n.a.) și să extragă sume de bani din bancomate aflate la sute de kilometri distanță.

În ultimii cinci ani, „banii de plastic“
au început să cucerească din ce în ce mai mult spațiu în portofelele ro-mânilor, țara noastră fiind de altfel unul dintre statele europene cu cea mai mare creștere a numărului de carduri, dar și a valorii tranzacționate cu acest instrument de plată modern – peste 80% față de anul trecut, conform datelor Băncii Naționale. Aceeași statistică arată că, la jumătatea acestui an, erau în circulație peste 12,8 mi-lioane de carduri. Dintre acestea, mai bine de 10 milioane sunt carduri de debit, iar mai bine de 75% din plăți se fac dintr-un cont de debit, față de 20% din cazuri când se folosește un cont de credit.

Anca Hașegan, responsabil comunicare Raiffeisen Bank, susține că, în prezent, se înregistrează o creștere treptată a gradului de utilizare a cardurilor pentru plăți la comercianți în comparație cu utilizarea pentru retrageri numerar. „Valoarea medie a unei tranzacții la comercianți este de circa 150 de lei, atât în cazul cardurilor de debit, cât și pentru cele de credit“, declară Anca Hașegan. Altfel spus, românilor a început să le placă să meargă la shopping cu banii de plastic.

Hoții nu lovesc la întâmplare

În acest context, cardurile au devenit ținta preferată a hoților, iar aceștia lovesc rapid și nu o fac la întâmplare. La începutul lunii mai a acestui an, peste 100.000 de clienți ai unei bănci, dintre care 1.500 de polițiști, dar și procurori sau deputați, s-au trezit cu cardurile de salarii blocate după ce banca a primit zeci de reclamații privind retrageri neautori-zate din conturile de card. „Putem spune cu certitudine că s-au folosit clone ale cardurilor“, au declarat atunci anchetatorii.

Cea mai mare parte a extragerilor s-a făcut la bancomate din Bulgaria, într-o singură zi, ceea ce a și atras atenția reprezentanților băncii, care, în numai câteva ore, au restricționat toate cardurile de tipul respectiv. Valoarea totală a fraudei s-a ridicat la aproximativ 300.000 de euro. Cercetările efectuate de polițiști ulterior și prezentate de presă au scos la iveală faptul că mai multe grupări mafiote au pus mâna prin diverse metode ilicite pe datele confidențiale ale clienților băncii, folosindu-le pentru a crea clone ale cardurilor pe plastice similare aduse din Asia.

Din păcate, puține lucruri
se pot face pentru ca cineva să prevină astfel de furturi. Dar acestea pot fi evitate de fiecare dintre noi, dacă folosim mai atent cardul și dacă avem grijă cum îl folosim și, mai ales, unde-l păstrăm.

În vara anului 2006, Elena Matei, din Târgoviște, se afla într-un club de noa-pte, când, într-un moment de neaten-ție, cineva i-a furat poșeta pe care o lăsase pe masa la care se afla îm-preună cu niște prieteni. În mai puțin două ore, hoții i-au folosit cardul de debit pe care îl avea în poșetă la POS-ul unui magazin dintr-un mare centru comercial, după cum avea să afle ulterior de pe extrasul de cont. Acest lucru e posibil din cauză că magazinele care nu mai solicită și introducerea codului de protecție al cardului (PIN), atunci când clienții cumpără un produs, s-au înmulțit. Paradoxal, această măsură a fost percepută ca un progres tehnologic, ca un avantaj pentru sprijinirea clienților cu card. În timp, se dovedește că tocmai acest lucru le poate goli fraudulos cardurile.

Tânăra de 27 de ani, care era pe atunci funcționară în cadrul băncii emitente, a reușit abia la prima oră a dimineții să-și suspende cardul. „Nu exista pe atunci serviciul non-stop de asistență carduri, așa cum e acum, drept pentru care hoții au făcut cumpărături nestingheriți. Am avut noroc însă că n-au cheltuit decât 100 de lei din descoperirea de 1.500 de lei pe care o aveam atașată contului de card“, spune Elena Matei, care lucrează acum ca ofițer într-o companie de asigurări.

Nu uitade garanții

Plănuindu-și o binemeritată vacan-ță în străinătate, Radu Bârză, din Sibiu, și-a rezervat, în urmă cu trei luni, pe internet două bilete de avion pentru care a achitat aproximativ 1.000 de lei, plata fiind făcută on-line prin intermediul cardului său.

Două zile mai târziu, tânărul de 21 de ani, specialist în vânzări de publicitate, a plecat apoi în oraș pentru a-și face cumpărăturile de vacanță. Într-unul dintre magazine, Radu s-a trezit că nu poate să cumpere o geantă de voiaj de 200 de lei, cardul său fiind refuzat la plată, pe motiv că fondurile sunt insuficiente. „E imposibil, vă asigur că sunt suficienți bani, doamnă!“, i-a spus vânzătoarei, știind că mai dispunea de cel puțin 1.000 de lei pe card. Aceasta a verificat din nou, însă rezultatul a fost identic: „Fonduri insuficiente“.

Contrariat, Radu a fugit până la primul bancomat care i-a ieșit în cale pentru a-și verifica soldul. A constatat cu stupoare că-i lipsesc 1.000 de lei (n.a. – aproximativ 280 de euro) din fondurile de care dispunea în contul de card. A sunat imediat la bancă pentru a afla ce se întâmplă. „Știam că în contul meu se aflau inițial aproximativ 2.000 de lei. În momentul în care am făcut plata pe internet, banca mi-a re-zervat suma de 1.000 de lei pentru biletele de avion. Mai târziu, când compania a emis factura pentru cele două bilete de avion, banca n-a mai făcut plata din banii rezervați, ci direct din cont“, mărtu-risește Radu.

El spune că, practic, a plătit de două ori biletele de avion, iar suma rămasă „în așteptare“ n-a mai fost disponibilă în contul curent. Situația s-a rezolvat două zile mai târziu, timp în care Radu Bârză a fost privat de banii săi printr-o metodă care poate părea surprinzătoare.

Cu toate acestea, oprirea unei garanții suplimentare pe card,
în sumă similară cu cea care urmează să fie achitată, reprezintă o metodă tot mai des folosită de comercianții on-line și băncile din spatele lor pentru a se asigura că veți plăti, până la final, serviciile comandate. Fii foarte atent când citești, la finalul fiecărei luni, extrasele contului de card!

Poți contesta tranzacțiile suspecte

Dacă ai suspiciuni că s-a efectuat o tranzacție cu cardul pe care nu ai autorizat-o, trebuie să suni imediat la bancă pentru a solicita blocarea acesteia, cele mai multe dintre bănci dispunând acum de un serviciu telefonic non-stop în acest sens. „Ulterior apelului, orice tranzacție neautorizată de client va fi suportată de bancă“, afirmă consultantul financiar, Alexandra Popa, de la Conso Media Group. Potrivit acesteia, o serie de instituții emitente oferă și un serviciu suplimentar pentru a reduce riscul de pierdere. Clienții pot fi notificați în timp real, prin SMS, de fiecare dată când sistemul băncii primește un ordin de debitare a contului de card. Astfel, clientul poate reacționa imediat, solicitând blocarea cardului.

Băncile nu percep taxe sau comisioane pentru blocarea cardului de credit
declarat de către client pierdut sau furat, dar o fac atunci când acesta e unul de debit. „Taxele diferă în funcție de cheltuielile efectuate de bancă. Pentru cardurile Visa Electron și Maestro emitente persoanelor fi-zice, această taxă e de 5 lei“, spune Anca Hașegan.

Pe de altă parte, clientul are dreptul să refuze
la plată orice operațiune reclamată ca neefectuată, într-un termen ce depinde de bancă, dar care variază între 40 și 60 de zile de la data depunerii contestației.

Folosește carduri inteligente cu cip

După ce a fost jefuită, Elena Matei a decis să folosească numai carduri cu cip, în detrimentul celor clasice, cu bandă magnetică. Intitulate carduri inteligente, acestea au un cip încorporat, cu capacitate de stocare suficientă pentru a oferi noi servicii de securitate sporită, dar și noi opțiuni de plată. „Spre deosebire de banda magnetică, despre care s-a dovedit că e ușor de copiat, cipul conține aceeași informație, dar criptată prin algoritmi mult mai complicați, ceea ce face, teoretic, copierea imposibilă. În plus, cardul cu cip poate servi și pentru plăți de mică valoare prin simpla trecere a instrumentului prin dreptul unui cititor electronic (plăți contactless – n.a.). Asemenea opțiuni vor fi introduse în curând și în România“, afirmă Alexandra Popa.

Plata printr-un card cu cip
presupune în mod obligatoriu introdu-cerea PIN-ului, susține expertul, fără însă a solicita și semnarea chitanței de către deținători, în cazul cum-părăturilor la comercianți. Totodată, legislația europeană prevede, din 2005, că, dacă un card cu cip este folosit la un comerciant al cărui POS nu recunoaște cipul, orice fraudă apărută cade în sarcina comerciantului, același lucru fiind valabil și în cazul bancomatelor bancare.

Din păcate, la sfârșitul anului trecut, doar 17,5%
din bancomatele din România respectau, potrivit Conso Media Group, standardul EMV (Europay Mastercard Visa), prin care sunt recunoscute cardurile cu cip, iar în prezent doar patru bănci emit astfel de instrumente de plată. În Marea Britanie sau Franța, spre exemplu, gradul de implementare a ajuns la 100%, pe când în Cehia sau Slovacia procentul depășește 98%.

Datele furnizate de European ATM Security Team ara-tă că, în 2007, totalul fraudelor la bancomatele din Europa s-a ridicat la 439 de milioane de euro, cele mai mul-te dintre acestea înregistrându-se în țările care nu au implementată noua tehnologie a cardului cu cip.

Fii cu ochii în patru pe internet

Să presupunem că vrei să cumperi un DVD player de 100 de lei de la un magazin on-line pe Internet. Aparatul nu ajunge niciodată și nu mai dai de urma cumpărătorului. „Clientul își va recupera banii cu certitudine“, ne asigură Anca Hașegan.

Singurul lucru pe care trebuie să-l facă posesorul cardului este să se adreseze băncii emitente și să depună o contestație în care să menționeze că nu a primit produsul comandat. „Mai departe, banca va acționa în numele lui și va întreprinde toate demersurile legale pentru recuperarea banilor“, spune Hașegan. În cazul în care clientul are dreptate, banca emitentă are obligația de a alimenta contul clientului cu valoarea tranzacției contestate.

Acest lucru e posibil
datorită faptului că activitatea co-mercială pe internet se desfășoară, de fapt, tot prin sistemul bancar. „Pentru a-și desfășura activitatea, un co-merciant on-line are nevoie de o bancă în spate, iar 90% din băncile românești le-au impus drept condiție contractuală standardul de securitate 3DSecure, care reduce semnificativ posibilitatea unei fraude“, ne explică Vasile Iurevici-Hussak, managerul Romcard, una dintre cele mai importante companii din România în furnizarea de servicii pe tranzacții cu carduri bancare.

Standardul de securitate 3DSecure
permite numai tranzacții în care cumpărătorul trebuie să se autentifice, cu user și parolă, sistemul verificând ulterior și datele cardului, și ale contului de client. „Practic, tranzacția se va desfășura între două bănci, cea a clientului și cea a comerciantului. În cazul unor probleme, disputa se poate tranșa foarte rapid“, spune Hussak.

Există și magazine on-line care nu sunt înrolate acestor standarde de securitate și în care tranzacțiile comerciale se desfășoară pe riscul clientului, banca neasumându-și nici o respon-sabilitate în cazul în care a plătit bani de pe card și n-a primit nimic în schimb. „Tranzacțiile nesecurizate sunt permise doar la solicitarea clientului“, afirmă Gabriela Nistor, director executiv la Banca Transilvania. „Eu, unul, recomand doar site-urile care au afișat standardul 3D Secure“, mai spune Hussak.

Fii atent când mergi la bancomat

Câți dintre noi verifică oare la finele săptămânii sau măcar al lunii chitanțele pe care le-am adunat prin portofel sau geantă? În România nu există încă o cultură a chitanțelor, așa cum se întâmplă în alte state, cei mai mulți preferând să le arunce imediat după ce le-au primit, uneori chiar pe stradă.

Alexandra Popa susține că aceasta e una dintre cele mai frecevente greșeli pe care le fac posesorii de carduri. „Chitanțele date de bancomat nu trebuie, sub niciun chip, aruncate în vecinătatea acestuia deoarece conțin informații care ar putea ajuta la clonarea cardului“, declară consultantul.

Specialiștii mai recomandă
ca, atunci când tastezi codul PIN, să maschezi „operațiunea“ cu cealaltă mână. „Fraudatorii pot instala camere de luat vederi în bancomat și pot vedea astfel codul tastat“, mai spune Alexandra Popa.

Prin una dintre aceste metode
a fost fraudată, cel mai probabil, și Roxana Hoarcă. Tânăra a decis de atunci să-și ia însă propriile măsuri de siguranță. „Nu pot renunța la serviciile cardului bancar. Acum, când mă duc la un bancomat, mă uit de două ori în jur înainte de a scoate bani.“

Vote it up
50
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza