Benicio del Toro: Un luptator pe frontul cinematografiei

Provenit dintr-o familie de avocati portoricani, Benicio, la 41 de ani, se afla la apogeul carierei.
 

Este o zi insorita de toamna in New York si Benicio del Toro se afla in anticamera luxosului Hotel Mercer din Soho, venit sa promoveze Che, o serie de doua filme regizate de Steven Soderbergh despre simbolul spiritului revolutionar al anilor '60 (n. red. - partea intai a seriei Che se va lansa in Romania luna viitoare). Del Toro l-a ajutat pe regizor sa obtina acest spirit printr-o prestatie de exceptie, castigand premiul pentru cel mai bun actor la festivalul de la Cannes, anul trecut in mai, si devenind astfel primul portorican care primeste aceasta prestigioasa distinctie. Aceasta vine dupa un Oscar pentru cel mai bun actor intr-un rol secundar in filmul Traffic, nenumarate alte premii pentru acelasi film si o nominalizare la statueta de aur pentru munca sa alaturi de mexicanul Alejandro González Iñárritu, in pelicula 21 de grame. Provenit dintr-o familie de avocati portoricani, Benicio, la 41 de ani, se afla la apogeul carierei. In aprilie va aparea pe ecrane si ca Wolfman ( Omul-lup), o versiune noua a clasicului din 1941. Aceasta superproductie, care a costat 85 de milioane de dolari, ar putea fi primul lui pas catre roluri foarte profitabile (n. red. - premiera romaneasca va fi in noiembrie). Acum, actorul nu mai priveste inapoi. Isi dezvaluie visul de a face un prim pas catre regizarea unui film artistic si recunoaste ca vrea sa-si intemeieze o familie.

RD: Poti spune ca acesta este cel mai dificil rol din cariera ta?


BT: Da, cu siguranta. In primul rand, din cauza documentarii, in al doilea rand, datorita responsabilitatii si in al treilea rand pentru ca s-a intamplat in realitate. Nu am atata libertate ca in alte roluri pe care le-am jucat. Nu poti sa inventezi.

RD: Cand erai pusti, auzeai vorbindu-se de Che? Cum ai aflat de el?


BT: Prima data i-am auzit numele in cantecul celor de la Rolling Stones, Little Indian Girl, in 1979. Dupa aceea nu i-am mai auzit numele. Urmatoarea data a fost in 1988, cand eram in Mexic. Am mers la o librarie si am vazut o carte cu scrisorile adresate mamei, tatalui si catorva membri ai familiei. Atunci m-a captivat.

RD: Este un personaj foarte cinematografic. De ce crezi ca a durat atat pana a fost facut un film despre el?


BT: S-au facut mai multe filme despre el: unul argentinian, unul cubanez, chiar si unul american si unul italian. Cred este greu de facut un astfel de film. Practic, trebuie sa fii acolo, chiar daca gloante si bombele nu sunt reale. A fost foarte greu. Cred ca o sa se mai faca filme despre Che, dar nu curand.

RD: Doar din cauza cerintelor fizice?


BT: Nu. Din motive de reprezentare este greu pentru ca a fost un om instruit, intelectual si un om de actiune in adevaratul sens al cuvantului. Si este un fel de combinatie intre un film de actiune si unul foarte intelectual. Nu numai asta: importanta este si viteza cu care a fost facut filmul. Aveam una sau doua duble pentru fiecare scena si parcurgeam in medie trei sau patru pagini pe zi. La alt film, trei sau patru pagini ar fi durat doua sau trei zile. Stiam ca Steven va avea abordarea aceasta.

RD: Faptul ca l-ai jucat pe Guevara te-a schimbat ca om?


BT: M-a schimbat asa cum ma schimba orice alt rol. Am invatat multe despre revolutia din Cuba, despre America Latina in general si despre anii 1960. Te schimba putin, in sensul in care esti un pic mai preocupat de lumea din jurul tau.

RD: Povestea lui Guevara este foarte complexa. Aparent se sare peste o mare parte din controversele vietii sale si singura controversa prezentata in film este faptul ca a decis sa mearga in Bolivia.


BT: S-a decis sa mearga. Nu exista niciun dubiu. Nimeni nu stie ce conversatie a purtat el cu Fidel Castro. Nu putea sa se duca in postura de reprezentant al Cubei, pentru ca asta ar fi insemnat o invazie a Boliviei de catre Cuba, ceea ce ar fi atras consecinte din partea Statelor Unite. Dar in scenele de la Natiunile Unite se face aluzie la controversata perioada La Cabaña (n. red. - fortareata din Havana unde Che ordona executarea opozantilor regimului castrist). Intr-o scena, Che spune ca plutoanele de executie nu vor fi desfiintate. Si mai e scena in care delegatii din Mexic, Venezuela si Costa Rica vorbesc impotriva lui. Che era in favoarea pedepsei cu moartea.

RD: Esti ingrijorat ca o parte din comunitatea latina ar putea sa se infurie ca ai ales sa joci rolul acestui personaj pe care unii il considera dusman?
BT: E o tara libera. Nu a existat niciodata intentia de a-i supara. A fost doar o abordare istorica a unui personaj.

Vote it up
381
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza