Analiză Rapidă Energia nucleară

 

DE LISA GOFF Cu informații suplimentare de ȘTEFANA TOTORCEA

În timp ce prețul benzinei
dă semne că va continua să rămână la un nivel mai mare decât în anii trecuți, energia nucleară revine în atenție. În funcție de „tabăra“ pe care o asculți, aceasta apare fie ca soluția potrivită pentru a reduce dependența energetică de alte state, fie ca vechea bombă cu ceas moștenită din epoci trecute. Circa 30% din energia produsă în Uniunea Europeană este nucleară. În România, acest procent este de 18%. Până în 2015 urmează să ajungem și noi la 30%. Cel mai recent Eurobarometru privind „Atitudinea europenilor față de deșeurile radioactive“ arată că în ultimii trei ani cetățenii europeni au devenit în medie mult mai favorabili energiei nucleare (44% în 2008, față de numai 37% în 2005), în timp ce românii se arată relativ rezervați (35% s-au pronunțat în favoarea energiei nucleare, iar 38% împotriva acesteia). Cu toate acestea, versiunea anterioară a aceluiași studiu arăta că, în 2006, doar 28% din români credeau că avantajele energiei nucleare erau mai multe decât riscurile.

Corul celor care se opun utilizării energiei nucleare e departe însă de a se fi stins în Europa. Pozițiile oficiale sunt împărțite: în timp ce Franța, Finlanda și țările care au aderat recent la UE folosesc în mare măsură acest tip de energie, Austria, Irlanda și Suedia se opun din motive de protejare a mediului. Cu toate acestea, dependența Europei de o singură sursă principală de energie (cea din Rusia, care s-a dovedit de câteva ori destul de imprevizibilă ca partener de afaceri) și schimbările climatice sunt argumente suficiente pentru a-i face pe mulți să uite de accidente nucleare precum cel de la Cernobâl. Criticilor care reclamă proliferarea nucleară și scurgerile radioactive, partizanii energiei nucleare le opun argumentul: „Zero emisii cu efect de seră“. În mod straniu, acest reviriment al energiei nucleare se realizează în-tr-o perioadă în care se înregistrează pro- grese considerabile și în domeniul energiei regenerabile, care nu afectează mediul: e-nergia eoliană și cea solară ar putea ajunge să concureze cândva cu energia nucleară.

Puncte de cotitură

• Sabotaje sau accidente.
Combustibilul uzat este stocat în centralele nucleare. Dacă bazinele de stocare pierd lichidul de răcire, solul poate fi contaminat pe distanțe de sute de kilometri. Dacă lichidul unui reactor în funcțiune s-ar scurge, mulți oameni pot muri în urma iradierii acute. Și mai mulți și-ar pierde viața, în timp, făcând cancer. Numai Medgidia, oraș situat la 25 km de Cernavodă, are 40.000 de locuitori.

• Reactor topit.
Un incident care a făcut vâlvă în SUA în 1979 a fost topirea miezului reactorului de la Three Mile Island. Nimeni nu a avut însă de suferit.

• Explozii.
În 1986, la Cernobâl, centrală pe atunci situată în Uniunea Sovietică (azi în Ucraina), un test eșuat a dus la explozia unui reactor. Zeci de oameni au murit. Alte mii de persoane au făcut cancer în urma expunerii la radiații.

• Sănătate.
Noi cercetări arată că leucemia poate apărea la copiii care locuiesc lângă o centrală nucleară.

• Holocaust nuclear?
Cri-ticii energiei nucleare se tem că unele țări care vor să-și dezvolte capacități nucleare (cum e Iranul) urmăresc de fapt producerea de bombe nucleare. Președintele iranian Mahmoud Ahmadinejad a anunțat în ianuarie că țara sa vrea să introducă în sistemul energetic o centrală nucleară în 2009. Criticii mai subliniază și problema amenințării teroriste. De pildă, dacă se construiește o centrală nucleară în zona Făgăraș, noul depozit de deșeuri ar putea fi construit lângă ea. Astfel, deșeurile înalt radioactive de la Cernavodă ar trebui transportate la noul depozit. Teoretic, zic vocile critice, deșeurile pot fi interceptate, chiar dacă transportul se face sub protecție militară, conform legii.

Cu dus și întors

‘Energia nucleară din România răspunde celor trei mari provocări enunțate la nivelul Uniunii Europene: dezvoltarea durabilă, securitatea aprovizionării cu resurse energetice și competitivitatea. Energetica nucleară are avantajul tehnologiei nepoluante și stabilității prețului.’

‘Energia nucleară este un drum fără ieșire la nivel global. Facem apel la Bulgaria să-și redirecționeze investițiile rezervate centralei de la Belene către energie curată; Greenpeace face apel și la Guvernul României să facă la fel la Cernavodă.’

Planuri de viitor

• Noile reactoare.
La Cernavodă sunt reactoare de generația a doua mai avansate, prevăzute cu două sisteme de securitate și cu com- ponentele de control dublate sau triplate. Teodor Chiri- că, director general la Nuclearelectrica, estimează că noua centrală care se va construi până în 2020 va folosi cele mai avansate reactoare de generația a treia. În prezent, în lume sunt în curs de testare reactoarele de a patra generație, care vor fi operaționale abia după 2020, conform Asociației Mondiale pentru Energie Nucleară (WNA). Ele vor fi mai simple și cu riscuri minime de topire a zonei active, bazându-se pe procese naturale ca gravitația și evaporarea și renunțând la valvele și pompele operate de oameni.

• Reciclarea
este unul din obiectivele Parteneriatului Global pentru Energie Nucleară (GNEP), la care a aderat și România, și care își propune să furnizeze combustibil nuclear țărilor în curs de dezvoltare și să reproceseze combustibilul uzat pentru a evita separarea plutoniului (care, pe mâini greșite, poate duce la proliferarea de arme nucleare).

• Depozit centralizat de deșeuri?
Teodor Chirică arată că la nivelul Uniunii Europene se discută realizarea de depozite regionale pentru deșeuri nucleare, dar nimic nu este încă oficial.

‘Comisia Europeană a transmis clar mesajul că epoca în care subiectul energiei nucleare a fost marginalizat și ținut departe de o dezbatere viabilă – în principal din motive ideologice – s-a încheiat.’

‘Reactoarele de azi sunt proiectate să ofere mai multă siguranță ca oricând. Dar sunt costisitoare și, pe lângă aceasta, ne lipsește aplicarea optimă a regulamentelor. Astfel, generăm riscuri de proliferare pe care le lăsăm moștenire copiilor noștri.’

Vote it up
96
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza