Analiză Rapidă

 

Dacă planul tău de depășire a crizei
include un bilet la 6/49 sau un loz răzuibil, atunci trebuie să știi că nu ești singurul. Fascinația românilor pentru jocurile de noroc a început cu peste 100 de ani în urmă.

În 1906, statul organizează loteria Expoziției Generale Române, pentru a marca ani- versarea a 40 de ani de domnie a regelui Carol I și 25 de ani de la proclamarea regatului, punând la bătaie un premiu de 50.000 de lei. Biletul de loterie era sub forma unui loz, costa 20 de lei și dădea dreptul la zece intrări la expoziție și la spectacolele care se desfășurau în incinta Parcului Carol I din București, dar și la o reducere de preț pentru călătoria cu trenul în provincie. Cum loteria a avut un succes nebănuit, deputatul Thoma Ionescu, unul dintre cei mari chirurgi români ai vremii, a promovat în același an o lege în Parlament. Inițiativa viza înființarea Loteriei de Stat, în scopul obținerii de fonduri pentru îmbunătățirea asistenței sociale acordate sătenilor. Medicul și-a argumentat demersul prin faptul că în Franța exista un sistem similar, dar și prin numărul mare de români care, din lipsa unei loterii naționale, își încercau norocul la Budapesta, Viena sau Hamburg. Legea a fost votată imediat și promulgată rapid de regele Carol I.

Dacă la începuturi Loteria română a funcționat în concesiunea unui consorțiu străin, în care un rol extrem de important l-a avut germanul Carl Masse, un bancher din Hamburg, considerat „creatorul și conducătorul Loteriei“, în 1934 aceasta a trecut în subordinea Ministerului Muncii, Sănătății și Ocrotirilor Sociale. Din veniturile Loteriei au fost finanțate, în anii care au urmat, mai multe spitale din țară, precum și o serie de programe de combatere a tuberculozei și sifilisului.

Astăzi, Loteria Națională dispune de peste 1.800 de agenții răspândite în toate cele 42 de județe ale României. Cel puțin 60% din profitul companiei se duce pe finanțarea construcției de locuințe sociale, iar 4% e destinat alimentării Fondului cinematografic, din care s-au realizat, în ultimii ani, o parte din filmele românești, cum ar fi Restul e tăcere de Nae Caranfil. În prezent, cel mai cunoscut joc al Loteriei e 6/49, ce atrage săptămânal mii de jucători dispuși să plătească de la 4,4 lei până la câteva mii de lei în speranța că vor câștiga premiile de milioane de euro puse la bătaie.

Puncte de cotitură

• Românii care jucau,
în urmă cu mai bine de 40 de ani, la Loto sau la Pronosport putea câștiga de la stilouri Pelikan până la o bicicletă sau o motocicletă Moskva. De la ceasuri elvețiene sau Doxa la aparate foto Kontax sau aparate de radio produse în țară... Pe lista marilor premii se aflau excursii în URSS, Ungaria și Bulgaria, garnituri de mobilă, frigidere, mașini de spălat, televizoare sau automobile Wartburg ori Trabant.

• Pe lângă premiile oferite câștigătorilor,
Loteria a participat, de-a lungul timpului, și la eforturile naționale de ieșire din situațiile dramatice provocate de calamitățile naturale. De exemplu, pentru a veni în ajutorul oamenilor sinistrați de marile inundații din anii 1970, a organizat o tragere specială la care au participat mulți români.

• Compania a fost implicată,
după 1990, în mai multe scandaluri. Cel mai răsunător a izbucnit în 2006, în urma unor dezvăluiri făcute de jurnaliștii de la Cotidianul, care vizau presupuse legături de afaceri între fosta conducere a Loteriei și firmele unor politicieni. În urma presiunii media, întreaga conducere a Loteriei a fost înlocuită, iar vicepremierul de atunci, George Copos, a demisionat.

• Loteria a fost declarată
doi ani consecutiv (2007 și 2008), cel mai valoros brand românesc de către Institutul European pentru Branduri.

Planuri de viitor

• Loteria Română ar putea fi una dintre puținele companii
de stat care vor produce, în 2009, mai mulți bani față de anul trecut. Potrivit estimărilor, cifra de afaceri a Loteriei ar urma să se majoreze cu 6% în acest an. E și normal, dacă luăm în considerare sondajul realizat la sfârșitul anului trecut de Evenimentul Zilei, potrivit căruia cea mai mare dorință pentru fiecare al 20-lea român este să câștige la Loto în 2009. Semnificativ e și faptul că numărul acestora este la fel de mare ca și cel al românilor care și-ar dori o mărire salarială.

• Modul de vânzare a lozurilor răzuibile
va fi diversificat în acest an prin introducerea în mai multe locații din țară, în special în magazinele de tip hypermarket, a zece automate de la care vor putea fi achiziționate biletele. Terminalele sunt furnizate de o companie americană de profil, iar dacă sistemul va funcționa și va prinde la jucători, acesta ar putea fi fi extins apoi în întreaga țară.

•Loteria vrea să continue
procesul de rebranduire a tuturor agențiilor loto, început anul trecut, dar și să-și extindă rețeaua de vânzare. Vor fi deschise 420 de puncte noi, 26 de agenții Loto fiind deja în curs de amenajare. Principalele puncte de vânzare noi vor fi instalate în hypermarketuri, benzinării, dar și în hoteluri, locuri în care există mulți potențiali jucători.

Te simți norocos?

Iată câteva cifre-cheie despre activitatea Loteriei și principalii beneficiari ai banilor pe care-i generează.

121%
– procentul de creștere a cheltuielilor Loterieicu premiile, în 2008, față de 2005

60%
din profitul annual de la loto se duce pe construcția de locuințe sociale și săli de sport

4%
din profitul anual de la Loto se duce către Centrul Național al Cinematografiei

36
de milioane de euro – la atât era evaluat în 2008 brandul Loteriei Române de către Institutul European pentru Branduri

2,5 lei
– prețul celui mai ieftin loz răzuibil vândut în prezent

20.000 de lei
– cel mai mare premiu acordat direct la loz în plic

11 lei
– atât investește în medie pe săptămânăun jucător constant la 6/49

9
– Milionarii în euro făcuți de Loterie în 2008, opt prin 6/49 și unul prin Joker

12,45 milioane de euro
– valoarea celui mai mare premiu acordat vreodată de Loterie la 6/49. Câștigătorul: un om de afaceri din București, de 30 de ani

638.451 de bilete
s-au jucat anul trecut, în medie, la Loto 6/49

2,4
– media variantelor bilet la 6/49

Vote it up
Votează
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza