Alungă durerile de burtă

Cum îți dai seama dacă durerea de abdomen ți-a fost provocată de o mâncare condimentată, de stresul de la serviciu sau de o cauză mai serioasă
 

Adelina Țîștea,
o tânără economistă din Râmnicu Vâlcea care s-a stabilit în București, a fost chinuită ani de zile de dureri de burtă înfiorătoare. Deseori avea crize și abia mai putea să se țină pe picioare. Era o problemă nu numai dureroasă, ci și stânjenitoare, care ajunsese să-i facă viața insuportabilă.

În perioada liceului, tânăra, acum în vârstă de 31 de ani, învățase pe dinafară holurile Spitalului Municipal din Râmnicu Vâlcea, care se afla lângă școală. „Mi s-a pus diagnosticul de enterocolită, colon iritabil sau gastrită. Medicii se uitau la mine, îmi palpau abdomenul și cam atât. În ultimul an de liceu renunțasem să mai merg la medic pentru că știam deja ce medicamente mi se va spune să iau“, își amintește Adelina. Medicii o sfătuiseră să renunțe la fructe și lactate, dar crizele continuau. În perioadele stresante, cu lucrări și teze, deveneau mai grave. După ce a plecat la Brașov, la facultate, Adelina s-a confruntat la un moment dat cu dureri atât de puternice, încât a trebuit să stea internată în spital cu perfuzii: „A fost îngrozitor. Eram internată la secția de contagioase și simțeam că nu mai rezist“, spune ea.

După facultate, Adelina a venit la București. În acea perioadă, boala ei s-a agravat, nemaifiind vorba doar de crize temporare. „Îmi era frică și să mai ies din casă. Când plecam la Brașov, Suceava sau la Râmnicu Vâlcea, trebuia să mă opresc cam de două-trei ori la fiecare sută de kilometri. Ajunsesem să știu toate benzinăriile de pe traseu“, își amintește Adelina. Să meargă la cumpărături era un chin pentru ea și ajunsese să-și planifice fiecare mișcare. „Nu ieșeam din casă înainte să merg de două-trei ori la toaletă, iar serviciul mi l-am ales cât mai aproape de casă.“

În urmă cu aproape patru ani, a întâlnit o persoană care a sfătuit-o să meargă la dr. Ionel Copaci, specialist gastroenterolog la Institutul Clinic Fundeni. După nici zece minute de stat de vorbă, acesta i-a spus că presupune că e vorba despre boala celiacă, caracterizată prin intoleranță la gluten, și i-a dat să facă două analize. Rezultatul a confirmat diagnosticul. Tratamentul? Eliminarea din dietă a tuturor alimentelor ce conțin gluten, cum ar fi grâul, orzul și secara. După câteva săptămâni, Adelina se simțea deja mult mai bine.

Problemele gastrointestinale afec-tează peste cinci milioane de români. Unele sunt mai grave decât altele. Dar toate pot fi dureroase, dificile, stânje-nitoare şi complicat de diagnosticat şi de tratat. Prin urmare, cum ştii dacă durerea ta de stomac se datorează unui agent patogen, unei slăbiciuni, stresului, unei alergii sau unei boli rare?

Oricine are dureri

Durerea de stomac face parte din viață – e un lucru pe care ți-l poate spune orice medic. „Tulburările funcționale digestive reprezintă între 60% și 80% din totalul consultațiilor acordate de specialiștii gastroenterologi“, spune prof. dr. Radu Voiosu, vicepreședintele Societății Române de Gastroenterologie, citat de Agerpres.

Adesea o durere de burtă nu este altceva decât o durere de burtă. Dar dacă ai dureri timp de şase luni sau prezinți simptome grave, cum ar fi sânge în scaun sau pierderi de greutate inexplicabile, consultă un medic. Există mai mult de 100 de cauze posibile pentru durerea ta. Iată cum poți recunoaşte câteva dintre cele mai obişnuite cauze:

Sindromul de colon iritabil.
Este una dintre problemele cel mai greu de diagnosticat şi de tratat. Te doare burta, ești balonat şi ai constipație sau diaree (sau ambele), însă testele efectuate arată că nu este nimic în neregulă? Crezi că totul este numai în mintea ta? Nu, nu în minte, ci în abdomen şi n-o să dispară de la sine. „Stabilirea diagnosticului necesită efectuarea unor investigații pentru eliminarea altor boli cu simptome asemănătoare“, afirmă conf. dr. Vasile Drug, de la Institutul de Gastroenterologie și Hepatologie Iași. Uneori, sindromul se declanşează după o boală infecțioasă, cum ar fi diareea călătorului.

Odată ce ai fost diagnosticat, medicul tău s-ar putea să sugereze modificări de alimentație, cum ar fi să mănânci mai multe fibre sau să iei suplimente. „Fiecare bolnav cu colon iritabil este unic în felul său. Ce-i priește unuia s-ar putea să-i producă neplăceri altuia. Așa că urmarea unui regim alimentar foarte restrictiv este inutilă. Se recomandă identificarea de către bolnav a alimentelor care îi provoacă neplăceri digestive și evitarea consumului acestora“, spune dr. Drug. Pentru bolnavii care suferă de constipație el recomandă ca la micul dejun să servească o cafea, un pahar cu lapte sau un ceai laxativ. Trebuie evitate alimente ca brânzeturile, orezul, carnea, afinele și bananele și se recomandă consumul de fibre ve-getale din tărâțe de grâu (20-30 grame/zi), pâine neagră, fulgi de ovăz, porumb, prune, portocale și pere. Pentru cei care au diaree se recomandă evitarea laptelui, cafelei, sucurilor gen cola, a alimentelor condimentate, prunelor, perelor și piersicilor și se recomandă consumul de orez, banane, morcovi și carne. Medicii pot adesea să prescrie antibiotice (pentru a reduce numărul de bacterii din tractul intestinal) sau probiotice (pentru a crește cantitatea de bacterii sănătoase). Cele mai prescrise medicamente sunt Ibutin, Duspatalin, Colperin, Debridat, Mebe-verine, Spasmomen etc.

Boala celiacă.
În mare măsură nerecunoscută în România, însă începând să capete notorietate, boala celiacă reprezintă o sensibilitate sau o alergie la gluten, o familie de proteine care se găsesc în principal în cereale ca grâul, orzul şi secara. Unii au, de asemenea, probleme cu ovăzul. Poate provoca dureri de stomac, diaree, balonare, scădere în greutate, anemie şi un sentiment vag că nu te simți bine.

Intestinul subțire sănătos este prevăzut cu vilozități cu cili, protuberanțe minuscule de forma unui deget care absorb substanțele nutritive şi fluidele. În boala celiacă, cilii dispar sau sunt afectați, prin urmare corpul nu mai absoarbe aproape nimic. Totul trece în goană prin sistemul digestiv, cu rezultatele neplăcute enumerate mai sus. Când este eliminat glutenul din alimentație, vilozitățile se refac şi simptomele dispar în timp. „De cele mai multe ori, această boală apare la copii, dar poate fi întâlnită și la adulți. Manifestările bolii sunt: diaree, durere abdominală, dispepsie, scădere în greutate, anemie, întârziere în creștere, lipsa poftei de mâncare, balonare“, spune dr. Mircea Manuc, medic primar gastroenterologie. Tratamentul este reprezentat în primul rând de dieta fără gluten, dietă care trebuie respectată toată viața.

Din nefericire, glutenul este prezent peste tot: în cereale, paste, pâine, pră-jituri şi mâncare procesată. Evitarea lui poate fi dificilă, mai ales într-o țară ca România, unde nu există astfel de produse nici măcar în farmacii. „Este frustrant, așa că, atunci când am ocazia și plec din țară, îmi fac provizii. Acolo, în fiecare supermarket există câte un raion special cu produse fără gluten“, spune Adelina Țîștea. În România, doar la Institutul de Bioresurse Alimentare (www.bioresurse.ro) se produc câteva sortimente de alimente pentru cei cu intoleranță la gluten – făină specială, biscuiți, griș, paste. Dacă crezi că suferi de boala celiacă, mergi la medic. Dar nu renunța mai înainte la aceste alimente, deoarece testele care dovedesc diagnosticul pot ieşi negative dacă ai încetat să consumi gluten.

Boala Crohn.
Aceasta este o boală cronică inflamatorie a intestinului. Simptomele sunt asemănătoare cu ale sin- dromului de colon iritabil, însă, spre deosebire de cel de al doilea, în care nu există nicio degradare detectabilă a sistemului digestiv, afecțiunea Crohn provoacă inflamarea intestinului. Un episod acut de boala Crohn cu inflamația ultimei porțiuni a intestinului subțire seamănă foarte mult cu o apendicită acută. „De aceea, e important ca pacientul să-i meționeze medicului dacă are de foarte multă vreme dureri în zona apendiculară și scaune diareice“, spune dr. Cosmina Vlăduț, medic rezident gastroenterolog la Spitalul de Urgență Floreasca, din București. „Apar simptome precum diaree, dureri abdominale (mai ales în timpul mesei), sângerare, scădere în greutate (pentru că există tendința de a nu mânca mult dacă ai dureri în timpul mesei), deshidratare și, în cazurile mai severe, malnutriție“, explică dr. Ionel Copaci. Boala Crohn determină îngustarea capătului intestinului subțire, prin urmare acesta trebuie să se străduiască mai mult ca să împingă reziduurile.

Ce generează boala Crohn? Genele pot juca un rol sau mediul (ceva din a-limentația ta, un microb). Este diagnosticată în multe moduri: când te palpează, medicul poate simți o umflătură cel mai frecvent la nivelul fosei iliace drepte, locul unde știm toți că doare apendicita; poți avea analize de sânge cu rezultate anormale. Colonoscopia cu biopsii la nivelul colonului și a intestinului subțire terminal este cea care confirmă diagnosticul. „Aproape 80% din pacienți necesită intervenție chirurgicală în primii 15 ani de la diagnosticare“, spune dr. Copaci. Dar tratamentele actuale încearcă să evite sau să amâne momentul acestor intervenții. În trecut, boala era adesea tratată cu steroizi, însă astăzi mulți medici prescriu imunosupresoare sau perfuzii, cu mai puține efecte secundare. Durerile pot fi prevenite prin consumarea mai multor proteine şi evitarea alimentelor care durează mult până sunt digerate (printre care unele fructe şi legume). O altă boală inflamatorie intestinală periculoasă și care afectează în special rectul și colonul este rectocolita ulcero-hemoragică.

Efectul stresului

Treci pe lângă un polițist în timp ce conduci cu 30 de kilometri pe oră peste limita legală de viteză. Sau trebuie să ții o cuvântare? Dintr-odată simți crampe la stomac și nevoia de a fugi la baie. De ce? Sistemul nervos enteric este de vină. Acesta este „creierul“ intestinelor şi are propriii muşchi, nervi şi neurotransmițători, care îi spun intestinului să mişte conținutul acestuia prin corp. Acest sistem comunică cu creierul, trimițând și primind semnale la și de la el. Însă, când ești stresat, se transmite un număr anormal de semnale. „Exis-tă un circuit neuroendocrin (creier-intestin) care poate activa și sistemul imun local. S-a dovedit astfel că stresul poate genera activarea bolilor inflamatorii cronice intestinale“, spune dr. Copaci.

Nervul vag, care face legătura între creier şi intestine, joacă un rol important, afirmă și dr. Mehmet C. Oz, director al Institutului Cardiovascular de la Centrul Medical al Universității Columbia, din New York, şi coautor al volumului de sănătate Tu. Ghid de funcționare, apărut la Editura Curtea Veche 2008. „Există o legătură foarte strânsă între creier şi intestin, prin urmare nu este surprinzător să te gândești că, în situația în care creierul este stresat peste măsură, acelaşi lucru se întâmplă şi cu intestinul“, afirmă el. Dacă reducerea stresului prin meditație, exerciții sau orice altceva funcționează pentru tine, ea poate contribui și la ameliorarea acestor simptome.

Nu este însă bine să crezi că stresul este cauza tuturor problemelor de sănătate. „Uneori se ratează diagnosticarea unei boli importante doar pentru că persoana respectivă pune oboseala, lipsa poftei de mâncare, scăderea în greutate și durerile abdominale pe seama stresului și merge la medic la mult timp după debutul acestor simptome“, spune dr. Cosmina Vlăduț. Dacă ai dureri abdominale, mergi la medic.

Ce ai mâncat?

Aproape 4.000 de români au suferit de toxiinfecții alimentare grave în 2007, arată datele Ministerului Sănătății. Și mai mulți s-au confruntat probabil cu astfel de probleme fără a ajunge însă la spital. Cum poți fi sigur dacă de vină este cina din seara precedentă? Problemele gastrointestinale au tendința de a debuta încet şi de a se agrava treptat, însă infecțiile alimentare îşi fac apariția în termen de 4 până la 24 de ore după ce ai mâncat. „Simptomele sunt durerile abdominale sub formă de colici și diareea. Uneori se asociază greața și vărsăturile. Dacă diareea este severă, apar semne de deshidratare. Elementele de gravitate sunt febra, prezența sângelui în scaun, durerile intense“, spune dr. Mircea Manuc. Dacă nu poți reține fluidele sau ai diaree apoasă timp de 12 până la 24 de ore, nu mai sta pe gânduri: mergi la un medic sau la secția de urgențe a unui spital.

Vote it up
190
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza