Ai bani albi pentru zile negre?

Chiar si in vremuri grele ca actuala criza economica este necesar sa pui bani deoparte. Cum sa faci? Raspunsul este in mintea ta
 

<p>"Nu pot pune deloc bani deoparte." Aceste cuvinte le auzim deseori. Unii se dezvinovatesc, altii chiar se mandresc cu asta. De cand am trecut de la economia de stat la cea liberalizata, am descoperit placerea consumerismului. La finele anului trecut, Banca Nationala a Romaniei a facut public un raport care arata ca ponderea creditelor catre populatie in raport cu venitul disponibil s-a triplat in ultimii trei ani, ajungand la 48%  de patru ori mai mult ca media europeana. Asadar, acoperim din datorii facute la banca un standard de viata cu aproape 50% mai bun decat ne permitem efectiv. Intre timp, economisirea nu se dezvolta nici pe departe in acelasi ritm frenetic. De ce se intampla asta? A pune un ban deoparte pentru zile negre este inca o abilitate subestimata in Romania. Adesea ignoram maruntisul pe care ni-l da rest casiera de la supermarket. Desi stim ca pensia publica va trebui suplimentata si din alte surse, amanam sa actionam. Exista diverse motive psihologice si practice pentru care nu economisim.

In primul rand: Este pur si simplu mai greu sa economisesti azi. Salariile au crescut in ultimii ani, dar nu la fel de mult ca si preturile. Dan Suciu, analist economic la The Money Channel TV din Bucuresti, explica: "Puterea de cumparare depinde mai ales de inflatie. Degeaba castigam salarii cu 20% mai mari daca inflatia este de 8-9%! Este o problema clasica in economie, spirala salarii-preturi: cresc salariile, cresc si preturile, iar consumatorii sunt tentati sa consume mai mult".

In al doilea rand: Creditele au fost timp de cativa ani prea accesibile. Daca in urma cu trei ani rata la un imprumut nu putea depasi o treime din venitul net lunar, relaxarea normelor de creditare le-a permis apoi romanilor cu venituri mai mari sa contracteze imprumuturi cu rate care ajungeau pana la 60-70% din venitul net lunar. Nici cei cu salarii mici nu s-au lasat mai prejos: de ce sa nu-si cumpere si ei in rate un televizor LCD, ca al vecinului angajat la multinationala?

In al treilea rand: Economisirea nu este, nu a fost si nu va fi niciodata o activitate placuta. Practic, iti refuzi o gratificare imediata in favoarea unei stari de bine din viitor. Jason Zweig, ziarist economic american si autor al volumului "Your Money and Your Brain" ("Banii si creierul tau"), arata: "Cand pui bani deoparte, nu simti nicio placere imediata. Ai de ales intre a-ti cumpara chiar azi o pereche noua de pantofi sau a pune banii aceia intr-un cont de pensie frumusica pe care il vei incasa peste 20 de ani". A-ti oferi o placere azi e mult mai ispititor decat un viitor placut incert, chiar daca stii ca pe viitor rasplata ar fi mai mare.

Aceasta intensitate a placerii in cazul gratificarii imediate este studiata de neuroeconomie, o noua ramura stiintifica ce combina neurostiintele cu expertiza economica, studiind cu ajutorul imagisticii medicale schimbarile care se petrec in creier cand luam hotarari legate de bani. Aceste cercetari au aratat ca, atunci cand vedem un obiect pe care vrem sa-l cumparam, centrii placerii se activeaza ca sub efectul unei doze de dopamina (substanta neurotransmitatoare eliberata de creier). La fel, ne face mai multa pacere sa obtinem cativa lei azi decat un profit mare maine. Cat despre un profit in viitorul indepartat, acesta trebuie sa fie substantial pentru a crea acelasi efect entuziast in mintea noastra.

"La fel ca majoritatea animalelor, oamenii au si ei o preferinta pronuntata pentru rasplata imediata, nu amanata. Daca ma pui sa aleg intre 10 dolari azi si 11 dolari maine, voi alege prima varianta", spune Zweig. Nici sumele mai mari nu au alt efect asupra psihicului, desi expertii financiari se straduiesc sa ii convinga pe oameni sa inceapa sa economiseasca din timp. Didier Bongouande, broker de pensii si asigurari la Fincop, in Bucuresti, spune ca, daca iti faci o asigurare de viata cu componenta de pensie la 30 de ani si platesti o prima lunara de 100 de lei, la varsta pensionarii vei avea in cont aproximativ 150.000 lei. Daca insa amani acest lucru pana la 40 de ani, suma care se va strange in contul tau va fi de numai 59.300 lei. Un astfel de exemplu ar trebui sa fie foarte convingator, dar Zweig arata ca nu are efectul scontat. "O rasplata promisa in viitor nu are niciun efect emotional, ramane la nivelul de abstractiune pentru creier. Chiar daca le spui oamenilor ca vor avea un milion de dolari in treizeci de ani de acum incolo, mintea lor nu va intelege", spune el.

Ceea ce este, de altfel, absolut rational: "Rasplata de maine se bazeaza pe promisiuni facute de oameni care ar putea sa minta sau nici macar sa nu mai existe peste 20 de ani. Sau poate planurile noastre se schimba ori intervin alte evenimente", spune Zweig. "De aceea preferam automat rasplata imediata. Este un sentiment atavic." In preistorie, cand hrana se obtinea cu mari eforturi, cine nu manca imediat putea sa flamanzeasca a doua zi.

Solutia este  sa ne controlam creierul pofticios si sa intelegem ca economisirea a devenit acum mai necesara decat pe vremea bunicilor nostri, care se bazau pe pensia sigura de la stat. In ultimul deceniu, valoarea pensiei de stat a coborat la circa 40% din salariul net, arata Stefana Aghergheloaie, secretar general al Casei Nationale de Pensii din Bucuresti. "Abia obligativitatea aderarii la un fond privat de pensii pentru tinerii de pana in 35 de ani a inceput sa ne faca sa constientizam ca nu ne putem baza doar pe pensia de stat", spune Didier Bongouande.

Asadar, se pune intrebarea: stiind cum reactionam in mod natural la ideea de economisire, in ce fel ne putem totusi determina sa punem bani deoparte pentru "zile negre"?

Vizualizeaza-ti obiectivele. Sa zicem ca ai 33 de ani si vrei sa te pensionezi peste 27 de ani. Secretul este sa concretizezi ideea. Sa zicem ca in 2035, de ziua ta de nastere, vei iesi la pensie, iar obiectivul tau este sa ai o batranete linistita. Apoi, intreaba-te ce vei face. Iti propui ca pana atunci sa scapi de ipoteca prin achitarea imprumutului imobiliar, vrei o casa de odihna la munte sau sa te muti intr-un apartament pe Coasta de Azur? Pe urma intreaba-te unde esti acum. Ti-ai stabilit termenul-limita si obiectivul. Da-i un nume: "Fondul pentru apartamentul de la Nisa". Poti sa-ti pui extrasele de cont intr-un dosar care are pe coperta o fotografie cu Coasta de Azur.

Suna aberant? Poate ca da, dar astfel iti creezi de fapt un mediu emotional propice, care te stimuleaza sa economisesti, spune Zweig. Toate acestea te motiveaza si te ajuta sa te abtii sa cumperi perechea cea scumpa de pantofi, pentru ca vei realiza ca de fapt alegi intre o pereche de pantofi si  sa zicem  un apartament la Nisa.

Formeaza-ti o echipa. Implica-ti prietenii si familia ca sa te disciplineze. Spune-le obiectivul tau si roaga-i sa ti-l reaminteasca de fiecare data cand e nevoie (spune-le ca nu te superi daca incearca sa te opreasca de la cheltuieli nebunesti!). Iti poti face chiar si un site de internet care sa te motiveze. De exemplu, doi absolventi ai Universitatii Yale au fondat un faimos site interactiv, stickK.com, unde oricine se poate inscrie cu propriul obiectiv, stabilindu-si penalizari daca nu se tine de promisiune. A functionat pentru ambii fondatori, care planuiau sa slabeasca, si pentru multi fumatori care voiau sa se lase de fumat. Tu ai putea avea obiectivul de a deschide un cont de economii sau a-ti creste contributia la asigurarea de viata.

Schimba-ti atitudinea. Un studiu realizat de Aviva la inceputul acestui an arata ca 70% din romani nu economisesc si nu investesc bani, motivatia oferita fiind faptul ca in Romania nu se poate economisi. Romanilor li se pare ca au venituri prea mici si cheltuieli prea mari. Cu toate acestea, atitudinea e uneori mai importanta decat resursele. Dan Suciu, de la The Money Channel, spune: "Economisirea tine de o anumita cultura pe care noi nu o avem. Se dezvolta acolo unde moderatia si responsabilitatea sunt bine incetatenite. In lucrarea sa despre originile capitalismului, economistul german Max Weber vedea acest sistem economic ca pe un rezultat al virtutii si moderatiei protestante. Acum nu mai avem asemenea repere morale. Pentru ca de moralitate este vorba. Acum suntem intr-o cultura a excesului  in Romania suntem la marginile ei, dar la mal valurile sunt mai mari". Asadar, fa precum "capitalistii" cu state vechi: incepe cu maruntisul. Nu neglija sumele mici pe care le primesti ca rest la cumparaturi  asta te va ajuta sa-ti schimbi mentalitatea. E un bun inceput. Daca perseverezi, vei ajunge sa pui deoparte mai mult decat maruntis.

Constientizeaza ca economisirea ne face bine. Dider Bongouande spune: "Oamenii cumpara asigurari de viata pentru ca iubesc pe cineva sau ceva. Isi iubesc propria viata, le pasa de familie sau vor sa-si protejeze afacerea". Daca ai ceva pus deoparte pentru viitor, te vei simti o persoana mai buna, un sot mai bun, un parinte mai bun.</p>

Vote it up
341
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza