Ai bani albi pentru zile negre?

CHIAR ȘI ÎN VREMURI GRELE E NECESAR SĂ PUI BANI DEOPARTE. CUM? RĂSPUNSUL ESTE ÎN MINTEA TA...
 

„Nu pot pune deloc bani deoparte.
“ Aceste cuvinte le auzim deseori. Unii se dezvinovățesc, alții chiar se mândresc cu asta. De când am trecut de la economia de stat la cea liberalizată, am descoperit plăcerea consumerismului. La finele anului trecut, Banca Națională a României a făcut public un raport care arăta că ponderea creditelor către populație în raport cu venitul disponibil s-a triplat în ultimii trei ani, ajungând la 48% – de patru ori mai mult ca media europeană. Așadar, acoperim din datorii făcute la bancă un standard de viață cu aproape 50% mai bun decât ne permitem efectiv. Între timp, economisirea nu se dezvoltă nici pe departe în același ritm frenetic. De ce se întâmplă asta? A pune un ban deoparte pentru zile negre este încă o abilitate subestimată în România. Adesea ignorăm mărunțișul pe care ni-l dă rest casiera de la supermarket. Deși știm că pensia publică va trebui suplimentată și din alte surse, amânăm să acționăm. Există diverse motive psihologice și practice pentru care nu economisim.

În primul rând:
Este pur și simplu mai greu să economisești azi. Salariile au crescut în ultimii ani, dar nu la fel de mult ca și prețurile. Dan Suciu, analist economic la The Money Channel TV din București, explică: „Puterea de cumpărare depinde mai ales de inflație. Degeaba câștigăm salarii cu 20% mai mari dacă inflația este de 8-9%! Este o problemă clasică în economie, spirala salarii-prețuri: cresc salariile, cresc și prețurile, iar consumatorii sunt tentați să consume mai mult“.

În al doilea rând:
Creditele au fost timp de câțiva ani prea accesibile. Dacă în urmă cu trei ani rata la un împrumut nu putea depăși o treime din venitul net lunar, relaxarea normelor de creditare le-a permis apoi românilor cu venituri mai mari să contracteze împrumuturi cu rate care ajungeau până la 60-70% din venitul net lunar. Nici cei cu salarii mici nu s-au lăsat mai prejos: de ce să nu-și cumpere și ei în rate un televizor LCD, ca al vecinului angajat la multinațională?

În al treilea rând:
Economisirea nu este, nu a fost și nu va fi niciodată o activitate plăcută. Practic, îți refuzi o gratificare imediată în favoarea unei stări de bine din viitor. Jason Zweig, ziarist economic american și autor al volumului Your Money and Your Brain (Banii și creierul tău), arată: „Când pui bani deoparte, nu simți nicio plăcere imediată. Ai de ales între a-ți cumpăra chiar azi o pereche nouă de pantofi sau a pune banii aceia într-un cont de pensie frumușică pe care îl vei încasa peste 20 de ani“. A-ți oferi o plăcere azi e mult mai ispititor decât un viitor plăcut incert, chiar dacă știi că pe viitor răsplata ar fi mai mare.

Această intensitate a plăcerii în cazul gratificării imediate este studiată de neuroeconomie, o nouă ramură științifică ce combină neuroștiințele cu expertiza economică, studiind cu ajutorul imagisticii medicale schimbările care se petrec în creier când luăm hotărâri legate de bani. Aceste cercetări au arătat că, atunci când vedem un obiect pe care vrem să-l cumpărăm, centrii plăcerii se activează ca sub efectul unei doze de dopamină (substanță neurotransmițătoare eliberată de creier). La fel, ne face mai multă păcere să obținem câțiva lei azi decât un profit mare mâine. Cât despre un profit în viitorul îndepărtat, acesta trebuie să fie substanțial pentru a crea același efect entuziast în mintea noastră.

„La fel ca majoritatea animalelor,
oamenii au și ei o preferință pronunțată pentru răsplată imediată, nu amânată. Dacă mă pui să aleg între 10 dolari azi și 11 dolari mâine, voi alege prima variantă“, spune Zweig. Nici sumele mai mari nu au alt efect asupra psihicului, deși experții financiari se străduiesc să îi convingă pe oameni să înceapă să economisească din timp. Didier Bongouande, broker de pensii și asigurări la Fincop, în București, spune că, dacă îți faci o asigurare de viață cu componentă de pensie la 30 de ani și plătești o primă lunară de 100 de lei, la vârsta pensionării vei avea în cont aproximativ 150.000 lei. Dacă însă amâni acest lucru până la 40 de ani, suma care se va strânge în contul tău va fi de numai 59.300 lei. Un astfel de exemplu ar trebui să fie foarte convingător, dar Zweig arată că nu are efectul scontat. „O răsplată promisă în viitor nu are niciun efect emoțional, rămâne la nivelul de abstracțiune pentru creier. Chiar dacă le spui oamenilor că vor avea un milion de dolari în treizeci de ani de acum încolo, mintea lor nu va înțelege“, spune el.

Ceea ce este, de altfel, absolut rațional: „Răsplata de mâine se bazează pe promisiuni făcute de oameni care ar putea să mintă sau nici măcar să nu mai existe peste 20 de ani. Sau poate planurile noastre se schimbă ori intervin alte evenimente“, spune Zweig. „De aceea preferăm automat răsplata imediată. Este un sentiment atavic.“ În preistorie, când hrana se obținea cu mari eforturi, cine nu mânca imediat putea să flămânzească a doua zi.

Soluția este
să ne controlăm creierul pofticios și să înțelegem că economisirea a devenit acum mai necesară decât pe vremea bunicilor noștri, care se bazau pe pensia sigură de la stat. În ultimul deceniu, valoarea pensiei de stat a coborât la circa 40% din salariul net, arată Ștefana Aghergheloaie, secretar general al Casei Naționale de Pensii din București. „Abia obligativitatea aderării la un fond privat de pensii pentru tinerii de până în 35 de ani a început să ne facă să conștientizăm că nu ne putem baza doar pe pensia de stat“, spune Didier Bongouande.

Așadar, se pune întrebarea: știind cum reacționăm în mod natural la ideea de economisire, în ce fel ne putem totuși determina să punem bani deoparte pentru „zile negre“?

Vizualizează-ți obiectivele.
Să zicem că ai 33 de ani și vrei să te pensionezi peste 27 de ani. Secretul este să concretizezi ideea. Să zicem că în 2035, de ziua ta de naștere, vei ieși la pensie, iar obiectivul tău este să ai o bătrânețe liniștită. Apoi, întreabă-te ce vei face. Îți propui ca până atunci să scapi de ipotecă prin achitarea împrumutului imobiliar, vrei o casă de odihnă la munte sau să te muți într-un apartament pe Coasta de Azur? Pe urmă întreabă-te unde ești acum. Ți-ai stabilit termenul-limită și obiectivul. Dă-i un nume: „Fondul pentru apartamentul de la Nisa“. Poți să-ți pui extrasele de cont într-un dosar care are pe copertă o fotografie cu Coasta de Azur.

Sună aberant? Poate că da, dar astfel îți creezi de fapt un mediu emoțional propice, care te stimulează să economisești, spune Zweig. Toate acestea te motivează și te ajută să te abții să cumperi perechea cea scumpă de pantofi, pentru că vei realiza că de fapt alegi între o pereche de pantofi și – să zicem – un apartament la Nisa.

Formează-ți o echipă.
Implică-ți prietenii și familia ca să te disciplineze. Spune-le obiectivul tău și roagă-i să ți-l reamintească de fiecare dată când e nevoie (spune-le că nu te superi dacă încearcă să te oprească de la cheltuieli nebunești!). Îți poți face chiar și un site de internet care să te motiveze. De exemplu, doi absolvenți ai Universității Yale au fondat un faimos site interactiv, stickK.com, unde oricine se poate înscrie cu propriul obiectiv, stabilindu-și penalizări dacă nu se ține de promisiune. A funcționat pentru ambii fondatori, care plănuiau să slăbească, și pentru mulți fumători care voiau să se lase de fumat. Tu ai putea avea obiectivul de a deschide un cont de economii sau a-ți crește contribuția la asigurarea de viață.

Schimbă-ți atitudinea.
Un studiu realizat de Aviva la începutul acestui an arată că 70% din români nu economisesc și nu investesc bani, motivația oferită fiind faptul că în România nu se poate economisi. Românilor li se pare că au venituri prea mici și cheltuieli prea mari. Cu toate acestea, atitudinea e uneori mai importantă decât resursele. Dan Suciu, de la The Money Channel, spune: „Economisirea ține de o anumită cultură pe care noi nu o avem. Se dezvoltă acolo unde moderația și responsabilitatea sunt bine încetățenite. În lucrarea sa despre originile capitalismului, economistul german Max Weber vedea acest sistem economic ca pe un rezultat al virtuții și moderației protestante. Acum nu mai avem asemenea repere morale. Pentru că de moralitate este vorba. Acum suntem într-o cultură a excesului – în România suntem la marginile ei, dar la mal valurile sunt mai mari“. Așadar, fă precum „capitaliștii“ cu ștate vechi: începe cu mărunțișul. Nu neglija sumele mici pe care le primești ca rest la cumpărături – asta te va ajuta să-ți schimbi mentalitatea. E un bun început. Dacă perseverezi, vei ajunge să pui deoparte mai mult decât mărunțiș.

Conștientizează că
economisirea ne face bine. Dider Bongouande spune: „Oamenii cumpără asigurări de viață pentru că iubesc pe cineva sau ceva. Își iubesc propria viață, le pasă de familie sau vor să-și protejeze afacerea“. Dacă ai ceva pus deoparte pentru viitor, te vei simți o persoană mai bună, un soț mai bun, un părinte mai bun.

Vote it up
22
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza