ADEVĂRURI ȘOCANTE DESPRE CASELE NOU-CONSTRUITE

În multe cartiere rezidențiale apar probleme, iar cumpărătorii au un șoc când văd că nu-și pot face dreptate decât la tribunal.
 

Adina Coca, inginer biochimist,
împreună cu soțul ei s-au hotărât în 2003 să renunțe la viața la bloc și să-și împlinească visul de a avea o casă pe pământ. „Doream să avem un spațiu numai al nostru, poate chiar o grădină. Mă săturasem de traiul la comun din blocurile comuniste“, spune Adina, acum în vârstă de 44 de ani. Prezentarea firmei Impact i-a atras imediat atenția. „Descrierea cartierului Class, situat în nordul Bucureștiului, era de vis: faleză, locuri de joacă pentru copii, spații verzi, teren de sport de 1.000 mp“, își amintește ea. Așa că, în 2003, familia Coca a semnat contractul. În casa pentru care a plătit circa 200.000 euro s-a mutat în toamna lui 2005.

„În ziua în care ne-am adus lucrurile în noul cămin țin minte că plouase. Apa băltea în întreaga curte. Nu se scurgea nicăieri. Când i-am sunat pe cei de la firmă, au spus că nu e treaba lor“, povestește Adina. Așa că noii proprietari au fost nevoiți să facă drenaj pe banii lor, chemând muncitori care au săpat două gropi de 2/2 pe care le-au umplut apoi cu nisip și pietriș.

Dar acestea au fost mici probleme față de ceea ce au constatat la ceva timp de la mutare. „Spațiile verzi de 2.460 mp s-au transformat în trei mici părculețe construite pe banii noștri, faleza ce trebuia amenajată a rămas maidan, iar terenul de sport de 1.000 mp a dispărut cu totul. Pe spațiul pe care trebuiau construite doar 149 de case s-au ridicat 203“, spune nemulțumită Adina Coca. Alte probleme? „Apa de la robinet nu e potabilă, iar drumurile arată jalnic“, se mai plânge Adina.

Din păcate, experiența familiei Coca nu este unică. Radu Petrescu* povestește ce a pățit el după ce și-a achiziționat în 2004 o casă într-un alt cartier rezidențial din București: „La puțin timp după ce ne-am mutat am observat că streașina de deasupra intrării în casă era montată strâmb, ușa de la intrarea din spate nu se închidea cum trebuie și toți pereții aveau mucegai pentru că nu se făcuse bine izolarea“. Și în acest caz, dezvoltatorii au modificat proiectul inițial. „Trebuia să existe un spațiu verde la intrarea în cartier, dar pe acel teren s-au construit blocuri, iar pe spațiile unde trebuia să fie creșă, loc de joacă pentru copii și terenuri de tenis s-au construit case“, spune Petrescu.

Dacă urmărești pe forumurile de discuții de pe internet mesajele diverșilor noi proprietari îți dai seama că mulți se confruntă cu diverse probleme fie în ceea ce privește termenul de predare, fie proiectul per ansamblu, fie construcția casei. Maria Gavril*, în vârstă de 43 de ani, a fost atrasă și ea de reclama pe care o făcea Impact cartierului Class. „Suna ceva de genul asta: «Locul unde visele merg acasă». Căutam atunci un dezvoltator pentru a ne face o casă. Locația era bună și existau și mijloace de transport spre centru. Așa că i-am ales pe ei“, povestește Maria.

Familia Gavril a încheiat un contract de vânzare-cumpărare asupra terenului și a făcut un credit bancar punând ipotecă pe teren. Casa urma să fie și ea ipotecată la momentul finalizării. Plata se făcea pe stadii de execuție. Primele surprize au apărut când construcția era aproape la final. „Firma a cerut renegocierea contractului ca urmare a devalorizării euro. Practic, doreau o creștere a prețului. Evident că nu am acceptat, așa că au întârziat finalizarea lucrărilor cu șapte luni, perioadă pentru care nu au vrut să plătească penalități“, spune Maria. După mutare, care a avut loc la sfârșitul anului 2005, familia Gavril a avut parte de noi surprize. Între cele două dormitoare exista o diferență de temperatură de 4 grade Celsius. „Am cheltuit în acea iarnă o groază de bani pentru încălzire, folosind centrala la maximum pentru ca fetele noastre să nu stea în frig.“ Tot din cauza diferenței de temperatură a început să apară igrasie în baie și pe casa scării, de unde apoi s-a extins în toată casa. După o serie de notificări privind nerespectarea prevederilor privind disciplina în construcții și două expertize extrajudiciare, familia Gavril a angajat o altă firmă de construcții. „Am cheltuit în jur de 9.000 de euro pe lucrări de izolare a casei și revopsire“, spune Maria. Aproape 50.000 de noi locuințe s-au construit anul trecut în România, din care 43.000 din fonduri private, conform datelor Institutului Național de Statistică.

Punctele tari ale acestora sunt promovate de dezvoltatori: nu mai este nimic de făcut, nu mai este nevoie de finisare, reparații sau renovare și au toate dotările. Dar din ce în ce mai mulți cumpărători află că locuințele lor de vis nu se ridică la nivelul așteptărilor.

„La noi nu se construiește încă la nivelul de calitate din țările vestice“, spune Cristi Cocioba, director la Banca de Informații în Construcții, Arhitectură și Urbanism. „Mulți dezvoltatori care se află la prima antrepriză aleg să vândă casele în baza unor planuri, fără ca beneficiarul să fi văzut o lucrare finalizată de acest antreprenor.“

De asemenea, spune Cocioba, a crescut extrem de mult numărul acestor proiecte și, implicit, posibilitatea ca numărul problemelor și inadvertențelor să fie și mai mare. „Unele companii au încercat să construiască mai mult și să profite și mai mult, de unde și apariția unor proiecte slabe calitativ“, explică Cocioba. În ceea ce privește întârzierea finalizării proiectelor, dezvoltatorii spun că de multe ori descoperi realitatea prea târziu: nu sunt muncitori pentru toate proiectele și, în plus, apar probleme în obținerea avizelor și autorizațiilor de construcție. În privința calității, Isabela Preda, PR officer la Impact, spune: „Pentru că exodul forței de muncă din construcții crește și calitatea acesteia are de suferit, deoarece se creează un nou ciclu de instruire, care uneori are de suportat schimbări prea rapide“. Un alt motiv pentru care standardele sunt scăzute ar fi și acela că numărul inspectorilor este insuficient, e de părere avocatul Iulian Urban, de la Urban & Asociații. „Cele mai multe nereguli în construcții sunt în marile aglomerări urbane, corelat cu ritmul de construire, care a crescut de la an la an“, spune Mihaela Teodoru, inspector general adjunct și purtător de cuvânt al Inspectoratului de Stat în Construcții. Conform raportului acestei instituții, numai anul trecut s-a constatat existența a peste 50.000 de deficiențe în ceea ce privește calitatea construcțiilor, iar în primele trei luni ale acestui an, la nivelul inspectoratului, s-au înregistrat 1.550 de reclamații și sesizări privind disciplina în domeniul construcțiilor.

Specialiștii sunt de părere că cei care vor să-și cumpere o casă în România nu sunt ajutați nici de legislație. „Constructorul nu este obligat să dea o asigurare în favoarea cumpărătorului, așa cum se întâmplă de exemplu în Marea Britanie“, spune avocatul Urban. „O astfel de asigurare ar fi destul de eficientă pentru că, în baza respectivei polițe, cumpărătorul – dacă va constata vicii ale construcției – va putea să le repare pe cheltuiala constructorului, așa cum se repară mașinile pe baza polițelor RCA sau CASCO“.

Totuși, în România, cei care participă la realizarea unei construcții răspund pentru viciile ascunse ale construcției apărute într-un interval de zece ani de la recepția lucrării, iar pentru viciile structurii de rezistență răspund pe toată durata existenței construcției.

„Defectele la case care sunt sesizate ulterior de către cumpărători și care nu au fost identificate în momentul în care s-a făcut recepția imobilului pot fi soluționate în perioada de garanție stipulată în contract“, spune Mihaela Teodoru. Clauzele din contract se pot rezolva fie pe cale amiabilă, fie în instanța de judecată. Inspectoratul de Stat în Construcții nu are însă niciun fel de competențe de a interveni în litigiile contractuale. „Practic, inspectorii nu mediază neînțelegerile apărute între părți, ci sesizează poliția în cazul în care constată nereguli sau aplică amenzi“, spune Cocioba. El spune că investitorul oferă garanție pe produsul pe care-l vinde, adică pe casă, dar garanția este relativ limitată, de maxim un an. „Doar componentele au garanții mai extinse. De exemplu, acoperișul unei case poate avea o garanție de 15 ani“, explică Cocioba.

În pofida nemulțumirilor unor clienți, dezvoltatorii susțin că actualul sistem funcționează corect. „Defectele sunt un lucru normal la orice produs tehnic, mai ales când este manufacturat, și de aceea se acordă o perioadă de garanție“, spune Isabela Preda, de la Impact. „În cazul firmei noastre, plângerile se depun la biroul relații cu clienții și se prelucrează imediat, după care se programează vizita și, ulterior, intervenția echipei de specialitate.“

Adina Coca, care e acum președinta Asociației de Proprietari din cartierul Class, e de părere însă că „greșelile“ au fost prea multe și prea grave. „Au existat vreo două cazuri în care a căzut efectiv tavanul la case, iar la alte două-trei locuințe izolarea nu s-a făcut cum trebuie, iar oamenii au înghețat de frig.“ În 2005, imagini șocante erau prezentate de televiziuni în cartierele luxoase din Pipera. După ploile abundente, mașini și mobilier de firmă pluteau în garaje și în case pentru că multe dintre cartiere nu erau racordate la rețeaua de canalizare, având improvizate tot felul de fose septice care nu au avut cum să facă față apelor. Un alt moment penibil s-a petrecut tot în zona Pipera, când de Crăciun, în 2005, oamenii au rămas fără curent electric și, în semn de protest, au blocat șoseaua. Rețeaua de înaltă tensiune nu reușise să facă față unui număr atât de mare de consumatori. În ianuarie 2008, tot locuitorii din Pipera au ieșit pe străzi pentru a protesta împotriva dezvoltatorului ce voia să le impună o firmă care să le administreze ansamblul rezidențial, la un preț destul de piperat.

„Pentru a obține plata unor daune din partea constructorului sau a dezvoltatorului se pare că singura soluție e să ajungi în fața instanțelor de judecată“, spune avocatul Urban.

Așa că mulți cred că schimbarea sau îmbunătățirea legislației ar fi bine-venită. De altfel, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor a elaborat un pachet de legi cuprinzând: Legea Locuinței, Legea privind statutul coproprietății asupra imobilelor cu destinația de locuințe și Legea închirierii locuințelor, pachet ce urmează să fie promovat în Guvern. Dar până va trece de toate etapele – executiv, legislativ – mai avem de așteptat.

Alții, cum e și Cristi Cocioba, sunt însă de părere că și legea de acum e destul de clară. El spune că pentru a putea obține garanție este imperios necesar ca beneficiarul să realizeze lucrarea cu o firmă specializată și în baza unui contract care poate fi oricând invocat în caz de nerespectare.

Cu toate aceste probleme, piața caselor nou-construite este în plin avânt, iar cerere există. Conform unui raport al Colliers International Romania, anul 2007 a reprezentat un an-record pentru piața cartierelor rezidențiale. Numai în București au fost lansate 18 noi proiecte, ajungându-se astfel la un total de 39. Așa că, dacă vă doriți o casă nouă, aveți de unde alege. Dar, până la modificarea legislației, pentru a vă bucura într-adevăr de noul cămin ar fi înțelept să vă luați toate măsurile de precauție pe care vi le permit actualele legi.

DUPĂ UN ARTICOL DE DAVID HURST

* Numele au fost schimbate.

Vote it up
68
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza