4 FELURI DE A PRIVI O Grădină

 

1 CA ARTĂ VIE...

Creşte direct pe zid, fără pământ, pe o structură din metal şi pâslă. Artistul bota-nist de origine franceză Patrick Blanc a creat prima versiune brută a grădinii verticale la vârsta de 12 ani. De atunci, zidurile sale cu plante în sistem hidroponic pot fi admirate în muzee, hoteluri şi clădiri de birouri din întreaga lume. De ce sunt operele sale de artă botanică atât de îndrăgite de arhitecți renumiți? Blanc, în vârstă de 55 de ani, spune că zidurile cu plante dintr-un mediu urban sunt chiar mai pline de energie decât cele din grădină. În imagine, una dintre cele mai celebre opere ale sale, un perete exterior al Muzeului Quai Branly din Paris, creat din aproximativ 15.000 de plante din 150 de specii din Europa Centrală, China, Japonia şi Statele Unite.

2 CA LOC DE RECULEGERE

În această grădină din jurul templului zen Taizo-in, din Kyoto, Japonia, pietrişul atent greblat reprezintă valurile şi curenții mărilor şi râurilor. Înțelepții afirmă că amplasarea simbolică a pietrelor în acest peisaj secetos reprezintă „întregul univers într-un spațiu restrâns“, un concept de bază în filosofia zen şi mediul ideal pentru a atinge o stare de meditație profundă. Creată în urmă cu peste 400 de ani de Kano Motonobu, pictor şi maestru zen, grădina este vizitată anual de circa 50.000 de persoane.

3 CA SALĂ DE CLASĂ

Cunoscutul maestru bucătar Alice Waters (dreapta) a înființat „Grădina comestibilă“ în 1994, în California, pentru a-i obişnui pe copii cu produsele organice proaspete, pe care le pot cultiva singuri. Mai recent, Waters şi-a propus să combată obezitatea şi diabetul infantil cu ajutorul Inițiativei „Prânzul la Școală“, încercând să-i convingă pe directorii de şcoli publice de pe întregul teritoriu al SUA să înlocuiască prânzul format din fast-food şi semipreparate cu mese sănătoase şi apetisante.

„Ar trebui să-i învățăm pe copii să mănânce de plăcere, nu să se gândească la mâncare doar ca la un simplu combustibil“, spune ea. „Ce poate fi mai bun decât gustul unei căpşuni proaspăt culese, vara?“

4 CA LABORATOR ȘTIINȚIFIC

Sunt oamenii înrudiți cu hortensiile? Charles Darwin a fost curios să elucideze asemenea mistere analizând atent plantele din grădina sa din Kent, Anglia. Tufele lui de trandafiri, florile de in şi nalbă de grădină erau superbe şi, grație frumuseții lor, Darwin a pus bazele celor mai celebre teorii ale sale. Experimentele sale în materie de polenizare încrucişată l-au făcut să înțeleagă selecția naturală şi evoluția, ipoteze elaborate în lucrarea sa revoluționară din 1859, Originea Speciilor. Grădina naturalistului a fost minuțios recreată în primăvara acestui an de către Grădina Botanică din New York, pentru a celebra, în 2009, două secole de la naşterea lui Darwin.

Vote it up
Votează
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza