Și dacă glutenul nu-ți face rău?

Câteva informaţii care te vor ajuta să te lămureşti care e vinovatul
 

Una dintre primele întrebări pe care mi le pun pacienţii mei este: „Ar trebui să elimin glutenul din alimentaţie?“ Răspunsul meu obişnuit este: „Probabil că nu.“ Să vă spun de ce.

Pentru pacienţii care suferă de boala celiacă, renunţarea la gluten – o proteină prezentă în grâu, orz şi secară – este obligatorie. În cazul lor, glutenul cauzează inflamarea intestinului subţire.

Dar mă îngrijorează numărul tot mai mare al celor care adoptă o dietă fără gluten, fără să aibă boala celiacă. Probabil cunoşti şi tu astfel de persoane: au dureri de stomac sau balonări, suferă de oboseală şi dureri de cap. Au început să mănânce alimente fără gluten şi se simt mai bine. Când au reintrodus glutenul în alimentaţie, simptomele au revenit.

Dar noi cercetări ale Universităţii Monash, din Australia, indică faptul că intoleranţa la gluten în cazul persoanelor care nu suferă de boala celiacă este mult mai rară decât s-a crezut. E posibil ca, de fapt, simptomele să fie declanşate de alte substanţe nutritive din cereale, în special de anumiţi carbohidraţi, cum sunt oligozaharidele.

Chiar există intoleranţa la gluten?

În cadrul studiului, pacienţi cu sindromul colonului iritabil au fost trecuţi de la o dietă fără gluten, la o alimentaţie săracă în oligozaharide (anumite fructe, legume şi cereale). Toţi participanţii au declarat că se simt mai bine. Apoi li s-a spus că glutenul este reintrodus în alimentaţie, dar fără să ştie când sau cât de mult. Unii au primit o alimentaţie bogată în gluten. Alţii, o dietă cu puţin gluten. Un al treilea grup a primit placebo – alimente fără pic de gluten. Cei mai mulţi pacienţi au spus că se simt mai rău, indiferent ce tip de dietă au urmat. Iată însă rezultatul şocant: dieta placebo era identică celei sărace în oligozaharide, dar participanţii la studiu au raportat înrăutăţirea simptomelor. O reală sensibilitate la gluten s-a înregistrat doar în cazul a 8% dintre pacienţi.

Cu alte cuvinte: s-ar putea ca glutenul să-ţi facă rău pentru că te aştepţi la asta. Când renunţi la alimentele bogate în gluten – cum sunt carbohidraţii procesaţi –, renunţi şi la oligozaharide, ceea ce ar putea fi adevăratul motiv pentru care te simţi mai bine.

Adevăratul vinovat

Anumite persoane au probleme cu digestia acestor oligozaharide: lactoză (zahărul din lapte), fructoză în exces (prezentă în mere, pere, sirop de porumb, miere), fructani (din grâu, orz, secară, ceapă, usturoi), galacto-oligozaharide (din legume) şi alcool zaharat (din ciuperci, conopidă). Acest grup de carbohidraţi poate provoca gaze, balonare, oboseală, constipaţie şi/sau diaree. Aşa că, înainte de a renunţa la gluten, vezi dacă nu cumva cauza problemelor tale sunt oligozaharidele.

Pentru tratamentul problemelor abdominale: o dietă săracă în oligozaharide ar putea fi mai bună, mai ales dacă mănânci alimente fără gluten şi încă te supără stomacul.

Pentru a scăpa de durerile de cap sau de oboseală: glutenul ar putea afecta aceste simptome, dar cercetătorii nu pot explica încă mecanismul. Dar şi oligozaharidele ar putea fi de vină. O dietă săracă în oligozaharide modifică echilibrul florei intestinale, ceea ce ar putea afecta alte organe, cum e creierul. Unii pacienţi, după ce au renunţat la oligozaharide, s-au simţit mai bine, plini de energie.

Pentru a evita consumul excesiv de carbohidraţi: acordă atenţie carbohidraţilor sănătoşi, în loc de gluten. Cerealele integrale pe care le prefer eu sunt quinoa şi orezul brun. Acestea nu conţin gluten, dar sunt sărace în oligozaharide şi bogate în substanţe nutritive.

 

Kate Scarlata este nutriţionist.

Vote it up
70
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza