În vuietul apelor

Biologul Călin Dejeu își dedică tot timpul liber luptei pentru salvarea râurilor.
 

E aproape miezul nopții, aşa că se grăbeşte să încheie contestaţia şi să o trimită pe e-mail Agenţiei pentru Protecţia Mediului, pentru a nu depăşi termenul legal în care aceasta trebuie transmisă. Biologul de 42 de ani Călin Dejeu a aflat abia cu o zi înainte că râul Lotrioara, singurul rămas întreg din situl „Natura 2000“, este ameninţat şi el cu distrugerea prin construirea unei microhidrocentrale, aşa cum se întâmplă de ani de zile cu zecile de râuri din România.

„Există un termen de numai cinci zile în care poţi depune o astfel de contestaţie pentru a stopa temporar procesul şi a-i obliga să transmită, totuşi, un răspuns. Dar în cinci zile nici măcar nu afli ce pun la cale, darămite să mai şi reuşeşti să te documentezi pentru a depune o astfel de contestaţie“, spune Călin, un activist de mediu a cărui voce îi deranjează din ce în ce mai mult pe cei interesaţi să profite de distrugerea râurilor montane pentru a obţine energie electrică prin construcţia de microhidrocentrale.

Călin Dejeu a absolvit facultatea de biologie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, iar copilăria şi-a petrecut-o în cartierul Grigorescu al oraşului din Ardeal. „Hoinăream tot timpul pe malul Someşului Mic şi prin pădurea Hoia“, își amintește el.

Și astăzi clujeanul este la fel de îndrăgostit de natură ca în copilărie, doar că acum luptă să o salveze. Prima lui încercare de a stopa distrugerea a început în anul 2013, când a aflat de la localnicii din Petrila ce se întâmplă cu râul Taia, care străbate cheile ce fac parte din aria protejată Natura 2000. „Mergeam de mult timp acolo. Sunt zone foarte frumoase şi colind mult prin ţară. Oamenii mi-au povestit că autorităţile şi-au dat acordul pentru construirea unei hidrocentrale. Am fost şi am văzut cum au intrat cu buldozerele şi în rezervaţie. În acel moment am făcut prima sesizare la Garda de Mediu. Au distrus tot.“

Cum şi-a dat seama că nu ar avea timp să administreze un ONG, Călin Dejeu duce această luptă disperată ca simplu cetăţean, sperând ca organizațiile existente să se sesizeze şi că şi alţi iubitori de natură vor face tot ceea ce pot pentru a opri secarea râurilor. „Și eu sunt îngrijorat în privinţa defrişărilor masive, dar ceea ce se întâmplă cu râurile mă îngrozeşte pur şi simplu. În această privinţă, situaţia e mult mai gravă, iar lumea nu ştie.“

Un reportaj recent realizat de postul de televiziune ProTV, în cadrul căruia a fost intervievat şi Călin Dejeu, a scos în evidenţă faptul că autorităţile au dat undă verde ca, sub motivaţia producerii de energie verde, să se declanşeze un adevărat dezastru în munţi. S-a permis ca anumiţi dezvoltatori să obţină autorizaţii de construire de microhidrocentrale pe râuri pentru obţinerea de energie, secând albiile şi distrugând arealele unor specii de peşte şi animale de pădure protejate prin lege. 

„S-au obişnuit cu faptul că ei nu păţesc nimic dacă încalcă legea şi se pare că fac din ce în ce mai mult rău. Pe ei îi interesează banii, nu natura“, şi-a exprimat în acea emisiune părerea Călin Dejeu, după ce a explicat modalităţile prin care se obţin astfel de autorizaţii ce duc la distrugerea apelor montane.

În urmă cu mai multe luni, căutând şi alte modalităţi prin care ar putea pune piedici celor interesaţi de construirea de microhidrocentrale, Călin a lansat o campanie pentru protejarea râului Nera prin intermediul unei petiţii online. Mobilizarea a fost fantastică, în scurt timp petiţia lui reuşind să adune 50.000 de semnături, ceea ce a condus la stoparea avizelor în acest caz. „Pentru moment, râul a fost salvat, Agenţia pentru Protecţia Mediului recunoscând faptul că mai are nevoie de unele aprobări“, spune Călin.

El spune că principalul vinovat pentru această stare de fapt este instituția de administrare Apele Române, „care avizează construcția microhidrocentralelor şi apoi primește bani de la ele, prin aberantele contracte de închiriere a albiilor“, a precizat clujeanul într-un interviu acordat săptămânalului Formula As. „Singura speranţă ca distrugerea văilor carpatine să nu fie totală se află acum la Consiliul Suprem de Apărare al |ării, pentru că secarea apelor a devenit deja o problemă de ­siguranţă naţională“, adaugă Călin.

Biologul clujean atrage atenția că „microhidrocentralele se fac în primul rând pentru câștigurile din certificate verzi, nu pentru cele din vânzarea energiei electrice. Puțini știu că noi toți suntem forțați să finanțăm distrugerea naturii, prin certificatele verzi pe care le plătim la achitarea fiecărei facturi  de energie electrică“.

Adevărul este că inclusiv Comisia Europeană a avertizat România că acest domeniu e gestionat haotic, natura fiind grav afectată. Din această cauză e posibil statul român să fie amendat cu cel puţin două milioane euro, după cum se precizează în reportajul realizat de ProTV, bani pe care îi vom plăti de fapt noi, cetăţenii.

Principalul mesaj al biologului Călin Dejeu e adresat chiar oamenilor, pe care îi roagă să se implice pe cât posibil. „Orice fel de acţiune e bună. Și poate cea mai importantă e participarea la dezbateri publice, unde să-şi spună părerea. Sunt localnici care se trezesc cu râuri distruse şi nici nu știu ce se întâmplă.“

Toţi cei care iubesc natura și munții pot face fotografii, aduna dovezi, se pot documenta pe site-urile instituţiilor, iniţind campanii online şi trimiţând sesizări atunci când observă că ceva nu e în regulă, aşa cum face şi Călin în puţinul timp liber pe care îl are. Uneori până în miez de noapte. „Tare mi-e teamă că, dacă nu facem nimic, dezastrul va fi total. Iar Carpaţii nu vor mai fi Carpaţi fără vuietul apelor“, spune el.

 

Vote it up
193
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza