Cat de buna e mancarea modificata genetic

Parerile consumatorilor, oamenilor de stiinta, ecologistilor si politicienilor sunt impartite in ceea ce priveste producerea si comercializarea organismelor modificate genetic (OMG). Acestea se cultiva, astazi, in 25 de tari din toata lumea. Romania a fost chiar printre primele state din lume care au permis introducerea lor, dupa 1998, mii de hectare fiind dedicate porumbului si cartofului modificate genetic. In 2010, suprafetele cu OMG din tara noastra s-au micsorat intr-atat de mult incat au ajuns pe cale de disparitie, sustin activistii de mediu. Totusi, sunt sanse mari sa fi mancat deja un aliment ce contine OMG. Sa ne ingrijoram?

Ce este mancarea modificata genetic?
Oamenii modifica structura genetica a plantelor si a animalelor de mii de ani. Cand un cultivator de mere incruciseaza un mar care face in special fructe zemoase cu unul care rezista foarte bine chiar si pe timp de inghet, rezulta un hibrid: un mar modificat genetic. >nsa aceasta nu este decat o manipulare a ceea ce s-ar putea intampla si in natura, datorita polenizarii realizate de insecte.
Cand vorbim insa despre organismele modificate genetic, sau OMG-uri, ne referim la cele al caror material genetic, adia ADN, a fost modificat intr-un mod care nu se intampla in mod natural, explica Organizatia Mondiala a Sanatatii.
Un exemplu relevant din lumea reala este un soi de capsuni care a fost modificat genetic pentru a rezista conditiilor climatice cu temperaturi scazute din nordul Europei. Oamenii de stiinta au izolat o proteina anti-inghet, pe care au gasit-o pe cale naturala in ADN-ul unui peste numit platica, si au introdus-o in ADN-ul capsunilor. Acest ADN modificat s-a transmis apoi mai departe urmatoarelor generatii de capsuni.

De ce se face acest lucru? 
Produsele MG fac posibil transferul genelor dorite la o alta planta pentru a crea culturi care sa fie mai accesibile, mai hranitoare, mai durabile sau care sa fie rezistente in mod natural la erbicide. Ca si in exemplul capsunilor, ideea este sa obtii toate beneficiile de pe urma genei introduse, lasand intacte toate celelalte proprietati ale alimentului din care aceasta provine. Asa ca, o capsuna cu gena de platica nu are gust de peste. Cel putin nu aparent.

Este o idee buna?
Depinde cui adresezi aceasta intrebare. Exista multi experti implicati in aceasta dezbatere, unii care se pronunta net in favoarea produselor MG si altii care se impotrivesc total. Iata ce spun specialistii.


OMG pot hrani lumea?

PARERI PRO
- Organizatia Mondiala a Sanatatii estimeaza ca populatia lumii va depasi noua miliarde pana in 2050. Unii sunt de parere ca, pentru a hrani atatia oameni, avem nevoie de alimente MG. Potrivit acestora, culturile MG pot produce recolte in ciuda conditiilor climatice nefavorabile, cum ar fi seceta sau temperaturile extreme, limitand in acelasi timp zonele care trebuie defrisate. Tehnologia genetica ar putea contribui masiv la dezvoltarea tarilor africane, sustine Calestous Juma, director al proiectului Inovatia in agricultura africana, de la Universitatea Harvard, SUA.
- Sustinatorii afirma, de asemenea, ca produsele MG pot proteja sanatatea. Acestia fac referire la „orezul auriu“, o cultura care a fost deja experimentata in SUA. Prin combinarea orezului cu betacarotenul, este vizata deficienta de vitamina A, o cauza importanta a aparitiei orbirii la copii,  care poate fi astfel prevenita.  

PARERI CONTRA

- Criticii sustin ca hranirea saracilor are mai mult de-a face cu banii si politica decat cu agricultura. Tarile occidentale au alimente in exces, dar natiunile mai sarace nu-si permit sa le cumpere. Asa-zisa Revolutie verde din anii ’70 trebuia sa elimine foametea, utilizand noi soiuri de culturi. Dar nu s-a intamplat asa.
- Mai e problema dreptului de proprietate. Semintele provenite din laborator si nu din sol sunt brevetate, iar utilizarea lor se poate face numai sub licenta. Ca sa se asigure ca nu pierd bani, companiile agrochimice producatoare au patent pe aceste seminte, fermierii fiind obligati sa plateasca semintele in fiecare an, chiar daca ele provin dintr-o recolta MG rezultata din seminte cumparate in anul anterior. Greenpeace avertizeaza ca OMG-urile consolideaza controlul alimentatiei mondiale in mana catorva corporatii.
- Ramane de vazut daca alimentele MG pot hrani intr-adevar pe termen lung  o populatie mai mare decat cele obtinute prin metode agricole traditionale, precum agricultura durabila.


Efectul asupra animalelor

PARERI PRO

- Sustinatorii OMG-urilor sunt de parere ca acestea sunt excelente ca hrana pentru animale, deoarece sunt mult mai ieftine. De fapt, se estimeaza ca in jur de 90% din hrana pentru animale din toata lumea contine ingrediente MG.
- Un alt argument este ca, in viitor, tehnologia genetica ar putea fi utilizata pentru ca animalele, inclusiv cele pe care le consumam, sa devina mai rezistente la bolile frecvente.

PARERI CONTRA

- Unii experti sunt ingrijorati ca hrana MG ar putea crea probleme de sanatate necunoscute. De e-xemplu, vacile hranite cu hormoni de crestere MG ar putea avea probleme de crestere sau de metabolism.
- Nu numai ca nu intelegem pe deplin efectele hranei MG pentru animale, insa mai avem multe de descoperit privind modul in care ele ne pot afecta cand consumam animale hranite cu OMG.


Impact mai bun asupra mediului?

PARERI PRO

- Culturile MG pot fi mai tolerante la erbicide, deci fermierii pot pulveriza chimicale pentru eradicarea buruienilor fara a dauna culturii. S-ar economisi timp, fermierii putand pulveriza in masa intreaga suprafata.
- Culturile MG pot ajuta la reducerea amprentei de carbon a agriculturii. Unele plante MG, cum este porumbul Bt, poarta gena de producere a insecticidului natural. Bacillus thuringiensis (Bt) e o bacterie care omoara larvele de insecte. Gena ei e izolata in laborator, apoi transferata in porumb, conferindu-i acestuia capacitatea de a respinge natural insectele. Sustinatorii spun ca aceasta nu afecteaza planta in niciun alt fel, iar fermierii nu au nevoie sa mai pulverizeze pesticide.

PARERI CONTRA

- Exista ingrijorari cu privire la OMG-urile care se intind dincolo de zona unde au fost cultivate. Un studiu canadian din 2003 a descoperit ca o cultura de rapita nemodificata genetic a fost contaminata cu o gena rezistenta la erbicid, care provenea dintr-o cultura de rapita din apropiere. Genele care se extind de la un OMG la alte specii inrudite ar putea pune in pericol culturile conventionale. 
- Plantele MG ce tolereaza erbicidul ar putea produce prin contaminare „super-buruieni“ rezistente la chimicale, necesitand utilizarea in exces a otravurilor. S-a intamplat in SUA, spune un raport din 2009 al Centrului Organic, Asociatiei Oamenilor de Stiinta Implicati si Centrului pentru Siguranta in Alimentatie.


Viitorul agriculturii

PARERI PRO
- 90% din agricultorii care cultiva plante MG sunt in tarile in curs de dezvoltare. Sustinatorii OMG cred ca, prin cresterea productiei si a profitului, banii vor fi directionati catre comunitate, creand locuri de munca si oportunitati de educatie. „Producatorii romani pierd multi bani fiindca nu pot cultiva si alte plante modificate genetic, care nu au nevoie de intretinere prin ingrasaminte chimice“, spune presedintele Agrostar. „Ne confruntam cu concurenta dura, in special din SUA, unde se cultiva din plin. Toti cetatenii europeni mancam carne de animale hranite cu cereale modificate genetic. Nu exista nicio dovada ca ar dauna sanatatii.“

PARERI CONTRA
- Culturile MG reprezinta o industrie, nu acte de caritate. Valoarea globala a pietei OMG de anul acesta e de 8,3 miliarde de dolari. Dar cu ce pret? „Cand creezi o cultura ce nu poate fi atacata de niciun daunator, acesta nu mai are ce manca si, la randul lui, poate fi sursa de hrana pentru alta vietate. Un intreg lant trofic e in pericol de disparitie“, spune conf. dr. Nastasia Belc, directorul Institutului de Bioresurse Alimentare. Ea considera ca orice fortare nenaturala este imprevizibila.


Efectul asupra sanatatii umane

PARERI PRO

- Lydia Buchtmann, de la Agentia pentru Standarde Alimentare din Australia si Noua Zeelanda, spune ca, de peste zece ani, in America de Nord se consuma cantitati uriase de OMG fara niciun efect daunator. Aproape toate produsele pe baza de porumb, rapita si soia din SUA sunt modificate genetic.
- Chris Leaver, profesor emerit in stiinta plantelor la Universitatea Oxford, este de parere ca testarea produselor MG este mult mai riguroasa decat a oricaror alte produse alimentare. Probabilitatea ca alergenii sa intre in lantul alimentar este „in esenta redusa la zero“. El mai afirma ca persoanele care sufera de colici sau alergii pot beneficia de ultimele descoperiri in domeniu. Un exemplu sunt  alunele care nu contin alergeni.

PARERI CONTRA

- Prof. dr. Gh. Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari A-limentare, spune ca teritoriul OMG apartine incertitudinii stiintifice. „Un organism modificat genetic este o entitate biologica care n-a existat niciodata pe Pamant. Si nu se cunosc inca efectele pe care le poate avea asupra organismului uman, mai ales pe termen mediu si lung.“ Activistii de mediu sunt si mai radicali: „Noi studii independente arata ca porumbul MG e toxic pentru organele interne ale animalelor“, a declarat Gabriel Paun, de la organizatia Agent Green.


Sunt OMG etichetate corect?

PARERI PRO

- Legislatia UE prevede ca OMG-urile si produsele derivate din ele pot fi puse pe piata doar dupa autorizare in baza unei proceduri speciale de evaluare a riscurilor pentru sanatate. Constantin Cerbulescu, presedintele Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, afirma ca, prin lege, ele trebuie etichetate cu avertizarea: „Acest produs contine organisme modificate genetic“. Dar inca mai sunt producatori care nu se conformeaza.

PARERI CONTRA

- Greenpeace sustine ca testarea masoara continutul proteic de OMG din alimente, astfel incat alimentele foarte rafinate, ca amidonul de porumb si rapita, din care se extrag in totalitate proteinele, nu pot fi testate sau etichetate in consecinta. De aceea, consumatorii nu pot alege in cunostinta de cauza.
- Acum vreo trei ani, Carrefour Romania a raspuns ingrijorarii
publice si protestelor de strada ale organizatiilor nonguvernamentale, retragand un sortiment de paine, despre care primise informatii ca ar contine soia modificata genetic si neetichetata ca atare. In UE, atat alimentele ultra-procesate, cat si mancarea pentru animale care contin OMG trebuie tichetate.

Care e viitorul produselor MG?
La culturi, SUA este lider global, urmata de Argentina, Brazilia si India. Pana anul trecut, Romania ocupa locul al treilea ca suprafata cultivata cu porumb MG, cu peste 7.000 de hectare, dar, astazi, datorita activistilor, dar si agricultorilor, care au constatat ca acesta nu le aduce neaparat mari beneficii, terenurile cu astfel de culturi s-au redus pana aproape de disparitie, sustine Gabriel Paun. Franta, Grecia, Austria, Ungaria si Italia au interzis culturile de acest gen. Totusi, sustinatorii spun ca OMG combat deficitul global de alimente, schimbarile climatice si saracia. Programul Mondial pentru Alimentatie al ONU distribuie ajutoare (inclusiv OMG) in tarile sarace. Jack Heinemann, un expert de la Centrul pentru Cercetare in Biosiguranta de la Universitatea neozeelandeza Canterbury, crede ca e nevoie de o abordare axata pe „biotehnologie corecta“, care „are ca scop reducerea impactului agriculturii, cresterea bunastarii si promovarea inovarii la nivel local“.


Poti afla ce reglementari are Romania pentru OMG-uri la www.anpm.ro, rubrica Biosecuritate