Cu motorul in ceruri

Sare cu parasuta, canta intr-o trupa, invata si saxofonul, face parasailing si scubadiving, scrie o carte, a studiat sase limbi si tocmai o deprinde pe a saptea - mandarina. A terminat medicina si a luat rezidentiatul, dupa care a urmat dreptul, insa a inghetat facultatea pentru ca nu mai avea timp sa le faca pe toate cele de mai sus si... mai mult decat atat. Este Elena Miscodan, o tanara de 32 de ani care n-a avut niciodata televizor si nici nu-si doreste unul. De ce? Pentru ca vrea sa vada si sa simta cat mai mult din lumea asta prin care multi trec aproape legati la ochi.

Astfel a devenit primul motociclist din Romania care, anul trecut, a urcat pe motor pana la Khardung La, in Masivul Himalaya, cel mai inalt drum accesibil de vehicule din lume, la 5.602 metri altitudine.

Abia isi luase motor. "Faptul ca pana atunci ma dadusem cu el vreo 5.000 de kilometri pusi cap la cap - si numai pe asfalt bun - n-a tras niciun semnal de a­larma in mintea mea. De altfel, una din devizele mele in viata este: «La naiba, ce poa’ sa se-ntample?»". Mo­tocicleta, marca Royal Enfield Bullet, de 500 de centimetri cubi, avea s-o preia de la fata locului, prin intermediul agentiei turistice pe care Elena o contactase in India. A numit-o Ben si, cu pretul unei mici dezechilibrari, la trei kilometri de la urcarea in sa, Elena reusi sa intre in gratiile "partenerei" sale de drum. Drumul prin munti, spre Khardung La, ii aduse Elenei revelatia Indiei pe care strainii o cauta, de obicei, in aceasta tara: serpen­ti­ne la limita, paraie, cascade, manastiri buddhiste, sute de mantre fluturatoare… Pana in trecatoarea Kunzum La, la 4.551 metri altitudine, cand Ben se hotari, dintr-odata, pe o gheata teribila, s-o duca pe Elena direct spre haul care se casca in dreapta drumului, in ciuda ma­nevrelor ei disperate. In ultimul moment, a reusit sa "dea cu ea de pamant", oprindu-se cu roata din fata spanzurata deasupra prapastiei. Rezultat: cinci vanatai zdravene. Distractia continua chiar a doua zi, cand Elena avea sa fie lovita frontal de un camion de sapte tone, intr-o curba stramta. Si, de parca nu era de ajuns, soferul indian scoase capul pe geam, o injura de mama focului, dupa care trecu mai departe, hotarat, peste motocicleta sub care se afla "prinsa ca un gandac in insectar". Va ganditi la ce-i mai rau, nu? Nu e cazul. Elena a supravietuit ca prin minune, gratie motocicletei, care a sustinut eroic greutatea camionului.

Tanara reusi sa ajunga la Khardung La in a 11-a zi de expeditie. Nu e nimic spectaculos in asta, spune ea, daca o intrebi. N-a infipt steagul romanesc si nici n-a lasat vreun mesaj acolo. "Am stat cam o ora sus. Era foarte frig, iar cei de acolo se uitau la mine ca la o aratare", povesteste Elena, care nu vrea sa piarda timpul. Urmeaza Namibia, in vara, si Patagonia, prin Anzii Cordilieri, in iarna viitoare. Pe motor, bineinteles.

Prima femeie magician

"Doamnelor si domnilor, urmeaza un numar extraordinar de magie, X-Treme Magic Show!" Pe scena teatrului iese o tanara blonda, inalta, cu chip de copil. Sala este plina, oamenii stau cu sufletul la gura. Incepe sa invarta in paralel cateva inele metalice. Pe nepusa masa, le imbina intre ele, reusind sa faca un adevarat lant. Izbucnesc aplauze. Procedeaza apoi la fel cu o sfoara, care tre­ce, aparent, prin metal. Iar aplauze. Cercurile se potolesc. Rasar cartile de joc. Le arunca in sus, dupa care cad sub forma unei piramide. Aplauze, fluieraturi. Este Cristina Strecopitov, la numai 20 de ani, prima femeie-magician din Romania.
Pana in urma patru ani, nici macar nu vazuse vreun numar de magie. Isi dorise insa foarte mult sa devina actrita. Atat de mult, incat, pe cand era numai de-o schiopa, Cristina organiza cu bunicul ei adevarate piese de teatru in sufrageria familiei.

Mai tarziu, in liceu, a participat la un casting, unde l-a cunoscut pe actorul si magicianul Andrei Teasca, fondatorul Teatrului de Magie. Cu gandul la Universitatea de Arta Teatrala si Cinema, Cristina l-a rugat pe Andrei s-o invete meserie. Cum artistul organiza deja spectacole de magie, acesta i-a propus sa i se alature pentru a-l ajuta cu recuzita la pregatirea show-urilor. N-a stat niciun pic pe ganduri. Asa a ajuns unul dintre membrii nevazuti ai Teatrului de Magie. Din spatele scenei, adolescenta ii sorbea din ochi pe cei care urcau si, pe masura ce zilele treceau, dorinta ei devenea mai apri­ga. Intamplarea a facut ca, in 2008, una dintre cele doua asisten­te sa renunte la post. Atunci i-a zis lui Andrei:

- Vreau sa intru in locul ei!
- Da? Sa te vad!, i-a raspuns el.
Debutul ei s-a produs la Teatrul Nottara, unde trupa Teatrului de Magie sustinea periodic spectacole. "A fost un soc total pentru ea. Era alba ca varul!", povesteste Andrei. "Am avut emotii mari, dar, cu timpul, am trecut peste ele", spune Cristina. Experienta castigata a ajutat-o sa intre, in 2009, fara probleme, la UNATC.

Vroia mai mult insa. A inceput sa studieze arta magiei, imbinand teoria cu practica. La repetitii sau pe scena, magicianul simtea cum tanara ii urmareste atent fiecare mis­care, cum incearca sa-i fure meseria. Pana intr-o zi…

- Dar daca ai fi chiar tu magician?, o intreba Andrei la finele unei repetitii.

Era mai mult decat o intrebare. Pentru Cristina se contura un vis implinit, pentru Andrei o idee ce avea sa-i revolutioneze spectacolele. Au urmat ore intregi, zile de-a randul de antrenamente, de exercitii si, apoi, obtinerea atestatului de la Ministerul Culturii, in urma unei examen la care membrii comisiei s-au frecat la ochi a neincredere. Rezultatul? La varsta la care multe tinere fac doar "vraji" prin cluburi, Cris­tina Strecopitov are propriul numar de magie, concentrat pe mentalism, o parte a iluzionismului care se refera la citirea gandurilor, predictie, telepatie si controlul mintii. Ea a sustinut pana acum aproape zece spectacole in toata tara, toate cu pretul abandonarii, dupa primul an, a UNATC-ului, ale carei cursuri nu mai avea timp sa le frecventeze.

Parintii ei sunt suparati foc, dar un om e fericit: bunicul.