"La noi nu se construieste inca la nivelul de calitate din tarile vestice", spune Cristi Cocioba, director la Banca de Informatii in Constructii, Arhitectura si Urbanism. "Multi dezvoltatori care se afla la prima antrepriza aleg sa vanda casele in baza unor planuri, fara ca beneficiarul sa fi vazut o lucrare finalizata de acest antreprenor."
De asemenea, spune Cocioba, a crescut extrem de mult numarul acestor proiecte si, implicit, posibilitatea ca numarul problemelor si inadvertentelor sa fie si mai mare. "Unele companii au incercat sa construiasca mai mult si sa profite si mai mult, de unde si aparitia unor proiecte slabe calitativ", explica Cocioba. In ceea ce priveste intarzierea finalizarii proiectelor, dezvoltatorii spun ca de multe ori descoperi realitatea prea tarziu: nu sunt muncitori pentru toate proiectele si, in plus, apar probleme in obtinerea avizelor si autorizatiilor de constructie.

In privinta calitatii, Isabela Preda, PR officer la Impact, spune: "Pentru ca exodul fortei de munca din constructii creste si calitatea acesteia are de suferit, deoarece se creeaza un nou ciclu de instruire, care uneori are de suportat schimbari prea rapide". Un alt motiv pentru care standardele sunt scazute ar fi si acela ca numarul inspectorilor este insuficient, e de parere avocatul Iulian Urban, de la Urban & Asociatii. "Cele mai multe nereguli in constructii sunt in marile aglomerari urbane, corelat cu ritmul de construire, care a crescut de la an la an", spune Mihaela Teodoru, inspector general adjunct si purtator de cuvant al Inspectoratului de Stat in Constructii. Conform raportului acestei institutii, numai anul trecut s-a constatat existenta a peste 50.000 de deficiente in ceea ce priveste calitatea constructiilor, iar in primele trei luni ale acestui an, la nivelul inspectoratului, s-au inregistrat 1.550 de reclamatii si sesizari privind disciplina in domeniul constructiilor.

Specialistii sunt de parere ca cei care vor sa-si cumpere o casa in Romania nu sunt ajutati nici de legislatie. "Constructorul nu este obligat sa dea o asigurare in favoarea cumparatorului, asa cum se intampla de exemplu in Marea Britanie", spune avocatul Urban. "O astfel de asigurare ar fi destul de eficienta pentru ca, in baza respectivei polite, cumparatorul - daca va constata vicii ale constructiei - va putea sa le repare pe cheltuiala constructorului, asa cum se repara masinile pe baza politelor RCA sau CASCO". Totusi, in Romania, cei care participa la realizarea unei constructii raspund pentru viciile ascunse ale constructiei aparute intr-un interval de zece ani de la receptia lucrarii, iar pentru viciile structurii de rezistenta raspund pe toata durata existentei constructiei. "Defectele la case care sunt sesizate ulterior de catre cumparatori si care nu au fost identificate in momentul in care s-a facut receptia imobilului pot fi solutionate in perioada de garantie stipulata in contract", spune Mihaela Teodoru. Clauzele din contract se pot rezolva fie pe cale amiabila, fie in instanta de judecata. Inspectoratul de Stat in Constructii nu are insa niciun fel de competente de a interveni in litigiile contractuale. "Practic, inspectorii nu mediaza neintelegerile aparute intre parti, ci sesizeaza politia in cazul in care constata nereguli sau aplica amenzi", spune Cocioba. El spune ca investitorul ofera garantie pe produsul pe care-l vinde, adica pe casa, dar garantia este relativ limitata, de maxim un an. "Doar componentele au garantii mai extinse. De exemplu, acoperisul unei case poate avea o garantie de 15 ani", explica Cocioba.

Pagina urmatoare: Piata e in plin avant, desi legea nu protejeaza perfect consumatorii